O boală misterioasă a ficatului afectează copiii din toată lumea, iar recent, a ajuns și în România. Hepatita cu origine necunoscută – inflamația ficatului – este o afecțiune severă care a dus la necesitatea unui transplant în cazul a 17 copii. Un copil din 190 afectați, de pe tot globul, a murit.
Medicul Mihai Craiu a transmis într-un postare pe Facebook lucrurile pe care le știm până acum despre hepatita misterioasă cu origine necunoscută. Medicul a justificat fiecare informație cu câte un link către o sursă sigură.
Până acum „vinovatul de serviciu” pare a fi un virus…
„Dar să nu speculăm. Experții vor găsi rapid o pistă de urmat, căci se fac teste complexe, genetice, toxicologice, histologice și modelări matematice, plecând de la fragmentele de ficat ale celor 17 copii ce au necesitat transplant hepatic”, adaugă medicul Mihai Craiu.
Din punct de vedere etimologic, cuvântul hepatită vine din grecescul „hepato” care înseamnă ficat și denotă o afecțiune a acestui organ vital. Hepatitele acute sunt cele care durează mai puțin de șase luni, iar dacă ficatul nu se vindecă în acest interval de timp (mai mult de 95% din cauze sunt virale), hepatită devine cronică.
Din păcate, foarte multe cazuri de hepatită nu sunt depistate la timp pentru că afecțiunea nu prezintă simptome în cazul tuturor pacienților. Însă, când boală afectează funcțiile ficatului în organism se schimbă compoziția sângelui și producția bilei. De aceea, analizele anuale au un rol vital în menținerea stării de sănătate.
Hepatitele pot fi acute sau cronice în funcție de durata lor. Iată cum se diferențiează:
Simptomele pentru hepatitele acute diferă. Sunt cazuri asimptomatice, unele în care tratamentul obișnuit da roade și alte cazuri, atât de grave, încât este nevoie de transplant de ficat. La tineri însă, hepatitele virale sunt mai mult asimptomatice. Individual, pot apărea simptome după 7, 10 zile. Boală durează între două și șase săptămâni.
Printre simptome, se numără indispoziții, dureri musculare, febra, greață, vomă, diareee, dureri de cap. În cazurile de hepatită acută alte simptome sunt: pierderea profundă a apetitului, intolerabilitatea față de fumul de țigară în rândul fumătorilor, urină închisă la culoare, ochi tulburi, îngălbenirea scleroticii ochiului și a pielii, disconfort abdominal. Fizic, simptomele sunt minime: îngălbenirea pielii în 33% din cazuri și mărirea ficatului la 10% dintre pacienți.
Mulți dintre cei care se îmbolnăvesc cu aceste maladii rămân asimptomatici sau prezintă doar câteva semne. Verdictul îl dau rezultatul testelor de sânge. Durerile abdominale cauzate de mărirea ficatului sau splinei, acneea, tulburările de menstruație în cazul femeilor, retenția de lichide sunt principalele semne ale ficatului bolnav.
Vinovatul? Virusul hepatitei, care face ravagii la nivel mondial. Să facem cunoștință (la modul informal, evident!) cu dușmanii ficatului. În cazul hepatitelor virale A („boală mâinilor murdare”) și E virușii sunt: „Herpes simplex” (HSV), Cytomegalovirus (CMV, atacă în special glandele salivare), Epstein-Barr (EBV), febra galbenă (se întâlnește în special în Africa), Adenovirus.
În cazul infecțiilor nevirale declansatorii sunt: toxoplasmă (protozoare – parazit care este găzduit de pisici), leptospira, febra Q (întâlnit în organismul vacilor, caprelor, oilor, pisicilor, câinilor).
O altă cauza o reprezintă toxinele: „Amanita” (ciuperci), tetraclorhid de carbon. Paracetamolul, amoxicilina, medicamentele antituberculoza pot îmbolnăvi, de asemenea, ficatul.
Alte cauze sunt: graviditatea, bolile metabolice. Însă, hepatită se poate declanșa și de la excesul de toxine (de alcool în special), infecții puternice sau autoimunitate (anticorpii acționează împotriva țesuturilor și celulelor organismului). Hepatitele cronice (B, D, C) pot fi declanșate de ciroze biliare primare, autoimunitate, alcool, medicamente, boli ereditare.
Virusul hepatic B se transmite prin sânge şi produse de sânge : transfuzii de sânge, droguri administrate intravenos, hemodializă, intervenţii chirurgicale şi stomatologice, manichiură şi pedichiură; de asemenea se transmite perinatal de la mama la copil şi prin contact sexual neprotejat. Comparativ cu virusul C, virusul B are un potenţial infecţios de 10 ori mai mare, iar faţă de HIV de 50-100 de ori mai mare.
Evoluţia infecţiei cu virus B este extrem de variabilă în funcţie de vârsta de achiziţie. Astfel 95% din copiii expuşi perinatal şi 30 % din copiii expuşi în primii 5 ani de viaţă dezvoltă infecţie cronică, dar doar 2-5% din adulţii imunocompetenţi devin infectaţi cronic după achiziţia infecţiei.
Marea majoritate a persoanelor care au hepatită acută cu virus B (aproximativ două treimi) sunt asimptomatice sau au simptome minime. De aceea frecvent lipseşte un istoric de hepatită acută la persoanele cu hepatită cronică virală B.
Asociația Română pentru Studiul Ficatului (ARSF) împreună cu Societatea Română de Gastroenterologie și Hepatologie(SRGH) au inițiat campania pentru informarea populației despre riscurile hepatitei C: „Află de C”. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, România ocupă locul 1 în Europa că număr total de cazuri și locul patru că rată a mortalității cauzate de afecțiunile hepatice: 44,5 decese la sută de mii de locuitori. Număr îngrijorător, având în vedere că media europeană este de 15 decese la sută de mii de locuitori.
La noi în țară, trăiesc aproape 10% din cele 12 milioane de persoane care se presupune că sunt infectate cu virusul hepatitei C din întreagă Europa. Pe termen lung, boală se poate complică: pot apărea ciroză hepatică sau cancerul hepatic.
Atenție! Hepatită C este o afecțiune inflamatorie și asimptomatică a ficatului, produsă de virusul hepatic C, care are că efect distrugerea țesutului hepatic. Această boală se manifestă după 20-30 de ani de la infectare. O evoluție mai rapidă poate apărea atunci când boală este contactată la vârste mai înaintate.
Persoanele care au primit sânge sau produse ale sângelui înainte de 1991, trebuie să-și facă testul pentru hepatită C.
Virusul hepatitei C (VHC) a fost identificat abia în 1991, iar de atunci persoanele care donează sânge și produsele de sânge sunt testate pentru această afecțiune. Alte cauze sunt: contactul direct cu sângele infectat (tatuaje, piercinguri, acupunctură), folosirea unor obiecte de uz personal a altor persoane, hemodializa. Se mai poate transmite VHC și pe cale sexuală sau prin administrarea de droguri injectabile.
Din cauza faptului că hepatită este o boală contagioasă, în momentul în care unul dintre membrii unei familii, un coleg de clasa sau de birou s-a îmbolnăvit, sunt absolut obligatorii o dezinfecție a locuinței, clasei, biroului etc. și un control medical al tuturor persoanelor cu care pacientul a intrat în contact în mod frecvent. În ceea ce privește pacientul, acesta trebuie izolat. Indicată este internarea în spital.
Pe lângă tratamentul medicamentos: medicamente pentru protecția și regenerarea ficatului și multe vitamine (în formele ușoare, acute) este obligatoriu un regim alimentar foarte strict în care se impune evitarea grăsimilor, a ciocolatei și tuturor produselor care conțin cacao. De asemenea, sunt interzise carnea de porc, prăjelile, alcoolul, ouăle, sucurile carbogazoase, alimentele cu mulți aditivi. Regimul se personalizează de către medic. S-a constatat că se îmbolnăvesc de hepatită în special persoanele foarte obosite, stresate, cu o dietă neechilibrată.
În perioada de recuperare, pacientelor care folosesc că mijloace de protecție contraceptivele orale li se recomandă să renunțe la folosirea lor în favoarea prezervativului, spre exemplu.
Totodată, trebuie evitată administrarea prea multor medicamente pentru a nu solicită foarte mult ficatul, acest organ fiind și „filtru” al toxinelor pe lângă alte 499 de funcții în organism. A se evita folosirea metodelor populare de „vindecare” a hepatitei, gen: tăierea unei vene de sub limba! Vizită la medic este primul pas important spre vindecare.
Din fericire, ficatul este unul dintre organele umane capabile să regenereze țesutul pierdut. Dacă 25 % din acesta funcționează normal, acest organ are capacitatea de a se regenera în totalitate. Însă, dacă unele organe se îmbolnăvesc și ficatul este lezat.
De asemenea, administrarea medicamentelor à la long sau a drogurilor afectează celulele hepatice.
Femeile care folosesc contraceptive orale trebuie să ia și medicamente hepatoprotectoare. De reținut! Pentru a află dacă un contraceptiv oral este potrivit pentru organism, trebuie efectuate câteva analize ale ficatului după șase luni de la începerea folosirii anticoncepționalelor. Medicul trebuie consultat regulat pentru a ține sănătatea sub control.