Orice afecțiune are parte și de puțină… ficțiune. Așa că nici endometrioza nu este ocolită de o serie de concepții greșite, de mituri cu privire la cauze, opțiuni de tratament și la alte câteva aspecte. Mituri pe care le vom demonta, în speranța că, în timp, ele vor și dispărea.
Ne ajută în acest demers dr. Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare în infertilitate.
Endometrioza este o afecțiune cronică în care țesutul care în mod normal căptușește interiorul uterului crește în afara lui. Afecțiunea poate provoca durere în timpul menstruației, a actului sexual și a urinării sau a mișcărilor intestinale. De asemenea, poate fi responsabilă pentru alte simptome cum ar fi greața, oboseala și schimbările de dispoziție. În funcție de localizarea țesutului endometrial, afecțiunea poate cauza probleme de fertilitate, explică medicul.
Factorii de risc pentru endometrioză includ: moștenirea genetică, instalarea menstrelor înaintea vârstei de 11 ani, menstruații abundente sau care durează mai mult de șapte zile. La unele femei, un istoric de cicluri menstruale de mai puțin de 27 de zile poate crește riscul de endometrioză.
În ciuda acestor lucruri cunoscute, endometrioza este un subiect pe seama căruia există multe mituri, ceea ce creează confuzie în rândul persoanelor interesate direct de acest subiect. Mituri pe care știința le spulberă cu dovezi. Haideți să vedem care sunt acestea!
Mai mult de jumătate dintre femeile care au menstre suferă de durere în timpul acestora. Durerea severă poate indica prezența endometriozei, însă nu în toate cazurile, așa că sub acest aspect e doar pe jumătate mit.
La alte femei cu endometrioză, menstrele pot fi ușoare, cu crampe ușoare, sau durerile sunt prezente între menstre. Orice îngrijorări cu privire la aspecte de acest gen trebuie discutate cu medicul.
Pe parcursul sarcinii, unele femei care suferă de endometrioză constată ameliorări ale simptomelor afecțiunii, dar altele o agravare a lor.
Cercetările sugerează că sarcina nu pare să ofere beneficii femeilor cu endometrioză. În plus, oamenii de știință notează că, deși unele leziuni de endometrioză prezintă regresie, altele rămân stabile sau cresc.
O histerectomie poate ameliora simptomele endometriozei, dar nu elimină posibilitatea reapariției acesteia. Simptomele pot persista, de asemenea, dacă există leziuni endometriale încă prezente în afara uterului.
În plus, această intervenție chirurgicală îndepărtează uterul, iar endometrioza răspunde la estrogen, care este produs de ovare. Deci o histerectomie nu vindecă endometrioza.
Deși cercetările sunt limitate, oamenii de știință estimează că 2-5% dintre femei au endometrioză postmenopauză. Din același motiv pentru care o histerectomie nu vindecă întotdeauna endometrioza, nici menopauza poate să nu o vindece.
Atât timp cât nu se bazează pe dovezi și nici nu există vreo asociere între avort și endometrioză, această afirmație nu este decât un alt mit.
Deși cauza exactă a endometriozei este încă necunoscută, se pare că, totuși, genetica este cea mai implicată.
Pilulele anticoncepționale pot ajuta la reducerea simptomelor endometriozei prin echilibrarea hormonilor, suprimarea ovulației și a menstruației, dar nu o vindecă.
Alte medicamente utilizate includ analgezicele și antiinflamatoarele nesteroidiene.
În 2018, Food and Drug Administration (FDA) a aprobat un antagonist al hormonului de eliberare a gonadotropinei, un medicament care ajută la tratarea durerii asociate endometriozei.
Exista femei cu endometrioză severă care rămân însărcinate și există femei cu endometrioză ușoară care au probleme de fertilitate. Deci nu se poate spune că endometrioza înseamnă 100% infertilitate.
Studiile sugerează că 30-50% dintre femeile cu endometrioză au dificultăți în a rămâne însărcinate. Deci mai rămân niște zeci de procente bune… Singura modalitate prin care o femeie cu endometrioză va afla dacă poate sau nu să rămână însărcinată este să încerce să rămână însărcinată.