Tensiunea arterială poate fi ușor măsurată acasă cu ajutorul unui sfigmomanometru clasic sau tensiometru electronic. Foarte important însă este să respectăm anumite reguli, astfel încât valorile obținute să fie corecte. De asemenea, se recomandă evitarea anumitor obiceiuri înainte de a măsura tensiunea arterială, cum ar fi consumul de cafea, alcool ori fumatul.
Măsurarea tensiunii arteriale, elementul esențial în diagnosticarea și stadializarea hipertensiunii arteriale, un lucru oarecum banal și la îndemâna oricui, este de cele mai multe ori ignorată de pacient sau, dacă totuși se efectuează, o eventuală valoare crescută tinde să fie „scuzată ”, de vină fiind cafeaua recent servită sau un somn mai puțin odihnitor.
„Monitorizarea tensiunii arteriale poate fi făcută cu ușurință la domiciliu, utilizând un sfigmomanometru clasic sau un tensiometru electronic.
Măsurarea se recomandă a fi făcută după câteva minute bune de repaus, într-o încăpere liniștită.
De asemenea, se recomandă ca, înainte cu 30 de minute de măsurarea tensiunii, să nu se consume cafea sau alte băuturi ce conțin cofeină, alcool și să nu se fumeze.
În timpul măsurătorii nu trebuie să ne mișcăm și nici să vorbim, iar brațul pe care se află aparatul trebuie să stea în dreptul inimii.
Tensiunea arterială ar trebui măsurată de două ori, cu o scurtă pauză între măsurători. Dacă există o diferență mare între cele două măsurători, se recomandă a fi făcută o a treia măsurare”, spune dr. Răzvan Macarie, medic primar cardiolog.
Ideal ar fi ca măsurătorile să fie efectuate atât dimineața cât și seara, pentru a reflecta cât mai fidel modificările valorilor tensionale de peste zi. Chiar dacă nu au o acuratețe foarte ridicată, mai ales în cazul pacienților cu tulburări de ritm, tensiometrele electronice sunt o variantă acceptabilă pentru automonitorizarea tensiunii arteriale la domiciliu.
Valoarea limită până la care nu ar fi motive de îngrijorare este de 140/90 mmHg. Valori constante ale tensiunii arteriale peste această limită impun necesitatea unei evaluări cardiologice complexe.
„În acest caz se va folosi un holter tensional ce va fi purtat 24-48 de ore și ale cărui înregistrări corelate cu alți parametri biologici și imagistici îl ajută pe medicul cardiolog în stabilirea unui tratament menit să aducă valorile tensionale în limitele impuse de ghidurile medicale actuale”, adaugă medicul.
Hipertensiunea arterială este, poate, cea mai frecventă patologie întâlnită în cabinetul de cardiologie. Adeseori ignorată pentru că, vorba multora, nu doare, hipertensiunea arterială este responsabilă de un număr însemnat de cazuri de accident vascular cerebral, infarct miocardic acut, insuficiență renală în stadiu avansat și nu în ultimul rând, de numeroase decese.
Stilul de viață dezordonat, excesele alimentare, mai ales consumul alimentelor bogate în sare, face ca un număr important de români să fie diagnosticați și ulterior tratați pentru această boală.
Tensiunea arterială este compusă din tensiunea sistolică (nivelul presiunii în artere atunci când inima se contractă și pompează sânge) și tensiunea distolică (reprezintă nivelul presiunii în artere atunci când inima se relaxează și primește o nouă cantitate de sânge).
O simplă măsurare a tensiunii arteriale poate salva viața!