Vrei să scapi de grăsimea de pe burtă și din ficat? Mănâncă mai multă… grăsime

Grăsimea e cea mai rea, cel puțin așa credem majoritatea dintre noi. Numai că lucrurile nu stau tocmai așa, mai ales când ne referim la grăsimea din alimente. Un studiu recent arată că persoanele care vor să slăbească, să se țină departe de diabet și să scape de ficatul gras ar trebui să mănânce mai multe grăsimi. Desigur, nu orice fel de grăsimi!

Dieta cu conținut redus de carbohidrați și bogată în grăsimi sănătoase pare să fie soluția pentru cei care vor să scape de kilogramele în plus și să își țină sub control starea de sănătate.

Alege grăsimea în locul carbohidraților!

Un studiu realizat de cercetătorii danezi, ale cărui rezultate au fost prezentate în detaliu la International Liver Congress din Londra de curând, arată că participanții au pierdut aproximativ 6% din greutatea corporală, grăsimea din ficat a fost de asemenea redusă și nivelul glicemiei s-a îmbunătățit ca urmare a regimului cu conținut scăzut de carbohidrați, dar crescut în grăsimi benefice.

Recomandări

Dr. Laura Ene, despre ficatul gras: „Hrana să vă fie medicament, nu medicamentul hrană”

Dieta care întoarce diabetul din drum. Ce să mănânci dacă ai prediabet

Dacă suferiți de ficat gras, trebuie să mâncați mai multe grăsimi. Dar nu grăsimi saturate, ci grăsimi sănătoase!, spune dr. Camilla Dalby Hansen, autoare a studiului și cercetătoare în cadrul Odense University Hospital din Danemarca.

Cei 165 de participanți la studiu au fost monitorizați pe o perioadă de 6 luni, timp în care au urmat o dietă care presupunea consumul multor grăsimi sănătoase (nuci, semințe, avocado, ulei de măsline, măsline, iaurt, pește, ouă etc.) și excluderea alimentelor bogate în carbohidrați (pâine albă, orez, cartofi, paste, dulciuri, produse de patiserie, sucuri etc.).

Mai exact, masa lor zilnică era compusă din 20% carbohidrați complecși (ovăz, pâine de secară, quinoa, hrișcă, mazăre, soia, linte, fasole, mere, fructe de pădure, broccoli, morcovi), 50-60% grăsimi sănătoase și 25-30% proteine de calitate.

Le-am spus oamenilor să mănânce până se simt sătui, să nu țină cont de calorii, dar să respecte principala regulă: să evite carbohidrații simpli. Mulți dintre ei au fost nevoiți să își schimbe cu totul comportamentul alimentar, nefiind obișnuiți să consume atât de multe grăsimi. Alții credeau că se vor îngrășa din cauza acestor grăsimi, pentru că așa li s-a spus ani de-a rândul: că grăsimile sunt rele, a adăugat dr. Camilla Dalby Hansen.

Pe parcursul cercetării, medicii au efectuat biopsii hepatice și au măsurat nivelul colesterolului și al glicemiei. Astfel, s-a constatat că valorile colesterolului LDL (numit și colesterolul „rău”) nu au crescut din cauza grăsimilor, iar cele ale glicemiei s-au stabilizat. Mai mult, s-a înregistrat o îmbunătățire și în ceea ce privește steatoza hepatică (ficatul gras nonalcoolic).

Ficatul gras afectează peste 40% din populație

Steatoza hepatică sau boala de ficat gras reprezintă acumulare de grăsime în ficat și apare atunci când acest organ nu reușește să mai metabolizeze eficient grăsimile, în special trigliceridele și carbohidrații în exces.

În opinia Dr. Laura Ene, cel mai bun tratament pentru boala de ficat gras constă în controlul factorilor de risc: diabet, obezitate, dislipidemie. Deci dietă și stil de viață!

Printre factorii de risc evitabili în ceea ce privește steatoza hepatică se numără:

• hipercolesterolemia (valori LDL peste 100, trigliceride peste 200)
• obezitatea (greutatea mai mare decât jumătatea înălțimii)
• diabetul zaharat/insulinorezistența
• sedentarismul (lipsa de mișcare)
• stresul
• lipsa de odihnă și relaxare
• fumatul
• dieta dezechilibrată, bogată în grăsimi saturate și carbohidrați simpli

Cât privește suplimentele hepatoprotectoare, medicul nu este de acord ca acestea să înlocuiască regimul alimentar sănătos:

Hrana să vă fie medicament, nu medicamentul hrană. Când mergeți la farmacie și vi se recomandă să luați și un protector hepatic, răspundeți așa: Protectorul meu hepatic este stilul meu de viață. Nicio bulină pe care o înghițim, care tot prin ficat trece pentru a fi metabolizată, nu poate să fie de mai mare ajutor decât hrana noastră.