Tulburările de anxietate: de ce apar, ce semne dau, cum se tratează. Alimente care reduc nivelul de stres, recomandate de dr. Uma Naidoo, unul dintre pionierii psihiatriei nutriționale

La nivel internațional se estimează că aproximativ 275 de milioane de oameni suferă de tulburări de anxietate, aproximativ 4% din populația globului. În articolul de față vom afla mai multe despre anxietate și rolul ei benefic, dar și despre situațiile în care anxietatea devine o problemă și se transformă în tulburare anxioasă și cum o putem trata.

Anxietatea reprezintă o stare emoțională caracterizată de îngrijorări, senzații de tensiune și schimbări fiziologice, cum ar fi palpitațiile, tremorul, amețeală, disconfort epigastric, transpirații. Este una dintre cele mai întâlnite emoții umane și este normal să simțim anxietate ocazional.

Laura Crăciun, psiho-oncolog și psihoterapeut, definește anxietatea drept un mecanism care ne ajută să ne confruntăm cu situații potențial periculoase. Mai mult decât atât, reacțiile fiziologice cauzate de anxietate au rol de protecție, ajutându-ne să fim pregătiți în fața pericolului, declanșând ori nevoia de a lupta (fight), ori pe cea de a fugi (flight) de amenințarea imediată.

Recomandări

Anxietatea socială e diferită de timiditate. Ce simptome are o persoană anxioasă și ce strategii ajută…

Depresia doare, la propriu! Ce efecte fizice poate avea depresia

Cu toate acestea, tulburările de anxietate sunt diferite. Acestea sunt un grup de boli mintale care se caracterizează prin îngrijorare și frică constante și copleșitoare. Statisticile remarcă o incidență mai mare în rândul femeilor, aproximativ 62% (170 de milioane), față de bărbați (105 milioane).

Anxietatea devine o problemă atunci când se transformă într-o tulburare anxioasă. Acest fenomen se produce atunci când nivelul îngrijorărilor și fricilor este disproporționat față de situația reală și este afectată funcționalitatea în arii importante din viața omului, cum ar fi activitatea profesională, socială și viața de zi cu zi.

Putem vorbi despre o tulburare atunci când persistența simptomelor – frica excesivă, anxietatea intensă și perturbările de comportament – se manifestă pe o durată de cel puțin câteva luni, cu episoade repetate.

Tulburările de anxietate includ: tulburare de anxietate generalizată, tulburarea de anxietate socială (fobie socială), fobiile specifice (frica de animale, înălțime, injecții etc.), tulburarea de panică (atacul de panică), agorafobia, anxietatea de separare, mutismul selectiv (incapacitate frecventă de a vorbi în situații sociale, de exemplu la școală), acestea fiind cele mai des întâlnite, afirmă Laura Crăciun.

Cine riscă să dezvolte anxietate și care sunt simptomele

Anxietatea se poate dezvolta încă din copilărie, cu precădere acolo unde există un mediu familial nesigur, dezorganizat, unde există episoade de violență, divorțul părinților, pierderea unei persoane semnificative. Trauma (existența unui eveniment traumatic) poate duce la dezvoltarea unei tulburări anxioase, indiferent de vârstă.

De asemenea, existența unei boli grave poate provoca o stare de anxietate intensă, ce poate duce la îngrijorări semnificative despre tratament și incertitudinea viitorului. Creșterea nivelului de stres ca urmare a unui deces în familie, a unor situații foarte dificile la locul de muncă sau îngrijorările legate de siguranța familială sunt și acestea posibili factori declanșatori ai anxietății.

În cazul unor persoane cu anumite tipuri de personalitate s-a demonstrat că sunt mai predispuse la tulburări de anxietate față de alte persoane. De asemenea, poate exista un risc mai mare de dezvoltare a unei tulburări anxioase dacă există un istoric familial cu tulburare de anxietate. Nu în ultimul rând, consumul de droguri sau alcool poate cauza sau agrava anxietatea.

Simptomele anxietății variază în mod normal, de la o persoană la alta, în funcție de intensitatea și specificul tulburării, iar cele mai frecvente sunt:

• Starea de îngrijorare, teama de ceea ce urmează, nervozitate
• Senzație de oboseală frecventă, stare de neliniște, dificultatea de a controla îngrijorarea, dificultate de concentrare
• Atacurile bruște de frică intensă (atacul de panică)
• Frica de necunoscut, de întuneric, de persoane, de animale, de aglomerație
• Insomnie – dificultatea de a adormi și a avea un somn liniștit
• Tonus muscular crescut, cefalee, agitație psihomotorie
• Simptome gastrointestinale – dificultăți la înghițire, dureri abdominale, greață, vomă, tranzit accelerat, constipație
• Simptome cardiovasculare – vertij, transpirații, palpitații, paloare, hiperventilația, mâini sau picioare reci
• Depresie – tulburare cu care se asociază frecvent (tulburarea depresiv-anxioasă)

Frica de necunoscut – trăsătură de personalitate care stă la baza tulburărilor de anxietate?

Frica de necunoscut, sau anxietatea anticipativă, cum mai este ea denumită în limbajul de specialitate, este prezentă la majoritatea oamenilor într-o măsură mai mică sau mai mare. Este normală și, până la un punct, adaptativă, dar uneori poate deveni dominantă, o adevărată trăsătură de personalitate.

Există studii bine documentate care confirmă o legătură certă între frica de necunoscut și anxietatea ca tulburare psihică (Dr. S. Gorka, Dr. K. Luan Phan, 2017). Persoanele afectate nu pot să își imagineze scenarii proiectate în viitor (legate mai ales de propria persoană, dar nu numai) fără a alege cele mai sumbre și nefavorabile posibilități, pe scurt – fără a catastrofiza. Evident, aceasta crește nivelul de stres și îngrijorare, putând ajunge ușor în zona patologicului – tulburare de anxietate, adaugă Laura Crăciun, psiho-oncolog și psihoterapeut.

Cum se diagnostichează tulburările de anxietate

Atunci când apar semne ale anxietății la un nivel mai ridicat față o perioadă anterioară, persoana în cauză poate face un prim pas mergând la medicul de familie, unde trebuie să se excludă posibilitatea ca starea de anxietate să fie cauzată de o boală fizică, existența unui tratament medicamentos sau abuzul/sevrajul de alcool sau droguri.

Dacă aceste criterii sunt excluse, se face o evaluare psihologică de către un medic psihiatru sau psiholog clinician. Acesta folosește ca metode de diagnosticare interviul clinic – unde se discută despre gândurile, emoțiile, comportamentele persoanei, ce factori de stres există în viața persoanei, dacă există un istoric familial de boli psihiatrice -, apoi se administrează probe obiective pentru anxietate (de exemplu: Scala de Anxietate Hamilton, Scala STAI – Inventarul de anxietate stare-trăsătură).

Specialiștii în domeniu folosesc ca ghid de diagnostic ICD-10 (Clasificarea tulburărilor mentale și de comportament) sau DSM V(Manual de diagnostic și clasificare statistică a tulburărilor mintale). Cu toate acestea, diagnosticarea poate fi îngreunată de existența unor comorbidități, avertizează Laura Crăciun, psiho-oncolog și psihoterapeut.

Ce alte afecțiuni pot să apară din cauza anxietății?

Conform Tratatului de psihopatologie și psihiatrie pentru psihologi (Florin Tudose, 2020), afecțiunile somatice care pot apărea în cazul anxietății sunt:

• anemia
• angina pectorală
• astm
• aritmii cardiace
• cardiomiopatii
• sindrom carcinoid
• sindrom Cushing
• bronhopneumopatie cronică obstructivă (BPOC)
• hipertiroidism
• hipoglicemie
• simptome de menopauză
• pneumotorax
• edem pulmonar
• vertij

Ce schimbări putem face în viața noastră pentru a diminua anxietatea?

Se recomandă tehnici de relaxare, tehnici de respirație, tehnici de tip mindfulness, practicarea unor activități fizice cum ar fi jogging, mers cu bicicleta, înot sau alte sporturi. Petrecerea timpului liber în natură, o mai bună organizare a programului de lucru, reducerea nivelului de stres, igiena somnului pentru reducerea insomniilor, adoptarea unui regim alimentar sănătos.

Intervenția psihoterapeutică este foarte des folosită în cazul anxietății și al tulburărilor de anxietate, înregistrându-se rezultate foarte bune, specialiștii în domeniu observând că terapia cognitiv-comportamentală este considerată una dintre cele mai eficiente psihoterapii, adaugă psihoterapeutul Laura Crăciun.

În ceea ce privește limitele normale ale nivelului de anxietate, nu există criterii standard aplicabile tuturor persoanelor, fiecare persoană reacționând diferit la factori stresori sau evenimente de viață traumatice.

Anxietatea devine prea mult atunci când este afectată funcționalitatea persoanei, nivelul îngrijorărilor este copleșitor, nu mai pot fi îndeplinite sarcini cotidiene, persoana în cauză evită tot mai des activități care cauzează stres, când apare retragerea socială, când există un disconfort tot mai mare legat de somatizări (tensiune musculară, palpitații, cefalee, disconfort gastric).

Există alimente care scad nivelul de anxietate?

Doctor Uma Naidoo, unul dintre pionierii psihiatriei nutriționale și autoare a cărții „The Food Mood Connection. Un ghid esențial al alimentelor uimitoare care luptă cu depresia, anxietatea, OCD, ADHD și multe altele”, a reușit să demonstreze că există alimente care ne pot ajuta în ameliorarea simptomelor anxioase.

Alimentele care sunt bogate în mod natural în magneziu pot ajuta o persoană să se simtă mai calmă. Aici putem include: legumele cu frunze verzi (spanacul, varza kale), leguminoasele, nucile, semințele și cerealele integrale.

De asemenea, un impact pozitiv îl au alimentele bogate în mod natural în zinc: stridiile, caju, ficatul, carnea de vită și gălbenușurile de ou.

Omega 3 care se găsește în peștele gras, cum ar fi somonul, macroul; alimente vegetale bogate în uleiuri – semințe de in, de chia, nuci.

Alimente bogate în vitamina B, cum sunt avocado și migdalele.

Nu în ultimul rând, s-a constatat că există o corelație între creșterea nivelului de antioxidanți și ameliorarea simptomelor tulburărilor de anxietate. Printre alimentele bogate în antioxidanți se numără: fasolea roșie, fructele (mere, prune uscate, cireșe), fructele de pădure (mure, căpșuni, merișoare, zmeură, afine), nucile, turmericul și ghimbirul.

 

Vezi această postare pe Instagram

 

O postare distribuită de Uma Naidoo, MD (@drumanaidoo)

Când ar trebui să ne adresăm medicului din cauza stărilor de anxietate?

Potrivit psihoterapeutului Laura Crăciun, anxietatea obișnuită nu impactează viața persoanei la un nivel atât de intens să ducă la un blocaj al funcționării persoanei.

Este în regulă să te simți anxios, dar nu tot timpul. Dacă simptomele anxietății sunt prezente în viața de zi cu zi într-o măsură intensă, pot avea un efect semnificativ asupra activităților cotidiene, și pot cauza un distres important. Este important să se apeleze la un medic de specialitate, la un psiholog clinician sau psihoterapeut pentru a se confirma sau infirma existența unei tulburări.

Planul de tratament și intervenție se stabilește de către personalul avizat, iar ulterior se caută cele mai bune soluții pentru problema persoanei. După diagnosticare se explorează cele mai bune variante de tratament și intervenție. În anumite cazuri medicația nu este suficientă și se apelează de regulă la o combinație de medicație și psihoterapie, adaugă specialistul.

Cât de importantă e calitatea somnului și cum o putem îmbunătăți?

„Nu pot să dorm noaptea din cauza grijilor” – este o situație atât de des întâlnită încât a devenit o expresie comună. Anxietatea afectează calitatea somnului și, la rândul lui, un somn deficitar sau neodihnitor agravează simptomele specifice anxietății. Este un cerc vicios din care poate fi greu de ieșit, de aceea o igienă corectă a somnului este deosebit de importantă.

Ne putem ameliora atât durata cât și calitatea somnului respectând câteva principii simple, la îndemâna oricui, cum ar fi:

• nu mâncăm în patul în care dormim
• nu stăm în pat lucrând la laptop
• în timpul zilei evităm să dormim mai mult de 15-20 de minute
• evităm antrenamentele fizice seara

Desigur, în cazurile severe, pot fi necesare suplimentele alimentare (de exemplu – melatonina sau extractul de valeriană) sau chiar medicația specifică (benzodiazepinele, de exemplu), care însă nu trebuie luate fără aviz medical. De asemenea, chiar dacă poate părea un remediu facil și la îndemână, alcoolul nu este o soluție, date fiind numeroasele efecte dăunătoare, atât pe termen scurt cât și pe termen lung, și aceeași afirmație poate fi făcută și pentru numeroase alte substanțe psihotrope din categoria drogurilor de abuz sau recreaționale (marijuana în special), avertizează psihologul Laura Crăciun.