Multitasing-ul este conceptual ce definește faptul că faci mai multe lucruri deodată: lucrezi la unproiect, răspunzi și la un mail și îți ajuți și copilul la teme, timp în care citești mesajele de pe grupul de părinți. Dacă până acum câțiva ani, multitasking-ul era considerat o modalitate de a eficientiza munca de peste zi, astăzi specialiștii spun că este biletul către Alzheimer.
Când a apărut cuvântul multitasking
Acesta a apărut pentru prima oară în anul 1965, într-un raport al celor de la IBM, care făcea referire la capacitățile celui mai recent computer lansat pe piață. Așadar, ideea de multitasking are legătură cu un computer, nefiind, evident, o calitate a ființei umane. Așa cum aș fi zis acum câțiva ani cân credeam că a fi în stare să faci multitasking este o super putere.
Switch-ul atenției ne obosește
Multitasking-ul ne forțează să ne cuplăm și să ne decuplăm mintea, atenția de fapt, foarte rapid, de la o activitate la alta. Iar creierul uman se poate concentra asupra unui singur lucru în acelasi timp. Cel puțin asta spun neurocercetătorii în funcție cu psihiatrul Daniel J. Siegel. Așa că, atunci când îi ceri minții să se ocupe cu diferite sarcini deodată, toate aceste mutări ale atenției de la una la alta te vor costa la nivel neurologic și te vor obosi. Specialistul spune că atenția focusată pe o singură activitate este cea mai eficientă și productivă pe moment. Iar pe termen lung cea care ne apără de Alzheimer.
Multitasking-ul crește nivelul de cortizol
Experții în neuroștiință au descoperit că multitasking-ul este responsabil cu creșterea nivelului de cortizol, hormonul stresului, precum și al adrenalinei, numită și hormonul „luptă sau fugi”, ambele fiind răspunzătoare cu solicitarea excesivă a creierului. Astfel, după multitasking, te vei simți epuizat și e mult mai probabil să se instaleze burn-out-ul.
Atunci când ai atenția divizată faci mai multe erori
Un studiu din 2009, publicat in revista de neuroștiință Brain Research, a demonstrat că persoanele care petrec două ore angrenate în provocarea multitasking-ului, tind să facă mai multe erori și au timpi de reacție mai reduși, ceea ce s-a dovedit a fi rezultatul extenuării mentale.
Multitasking-ul scade IQ-ul
Glenn Wilson, profesor de psihologie în Londra, a făcut o cercetare la finalul căreia a concluzionat că, dacă te concentrezi asupra unei sarcini și, între timp, există un email necitit în inbox-ul tău, simplul fapt că te gândești la existența acelui email îți poate reduce IQ-ul cu 10 puncte.
Multitasking-ul cauzează pierderi cognitive
Tot Glenn Wilson a demonstrat că pierderile cognitive cauzate de multitasking sunt chiar mai severe decât în cazul consumului de canabis. Care știm că, deși stimulează creativitatea și reduce stresul și durerea, însă afectează puternic memoria și concentrarea.