Avortul la vârste fragede. Complicații, riscuri, traume pentru adolescente

Dr. Alina Bușan, medic specialist obstetrică-ginecologie, ne-a vorbit despre avortul la vârste fragede, riscuri și complicații.
  • Publicat:
Avortul la vârste fragede. Complicații, riscuri, traume pentru adolescente
Foto: Dr. Alina Bușan, medic specialist obstetrică-ginecologie

Una dintre problemele alarmante din România este avortul la vârste fragede. Multe tinere își încep viața sexuală destul de devreme, fără măcar să fie conștiente de consecințele și complicațiile care pot apărea, dar mai ales, fără să aibă la bază o educație sexuală solidă. Am stat de vorbă cu Dr. Alina Bușan, medic specialist obstetrică-ginecologie, care ne explică ce riscuri pot apărea, complicații și mai ales traume în rândul adolescentelor.

Ce traume poate crea un avort unei adolescente?

Suntem în situația complet nefericită în care România se situează pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte numărul de naşteri în rândul mamelor cu vârste mai mici de 15 ani. Judeţele cu cele mai multe naşteri în rândul minorelor cu vârste sub 15 ani sunt Mureş, Bihor şi Dolj, arată ultimele statistici publicate în 2020. 

Există un risc mai mare ca adolescentele să apeleze la mijloace nesigure pentru a scăpa de o sarcină nedorită. De cele mai multe ori, se tem de reacția dezaprobatoare a celor din jur, în special a părinților. Un avort la vârste fragede poate avea consecințe psihologice majore asupra fetelor, dar poate duce și la probleme de sănătate de durată şi chiar deces, dacă procedura de întrerupere a sarcinii este realizată în condiții nesigure. 

Avortul la vârste fragede poate crea infertilitate?

DA, chiuretajul uterin la varste fragede poate cauza infertilitate secundară pe termen lung prin lezarea endometrului, adică acea mucoasă care tapetează cavitatea uterină și care reprezintă locul de implantare al embrionului. În urma unui chiuretaj la nivelul cavității uterine, pot apărea aderențe care poarta numele de sinechii.

Cum putem combate acest fenomen atât ca medici, dar și ca familii și comunități?

Prin educație sexuală. Multe adolescente devin active sexual înainte de a ști cum să evite sarcinile nedorite și infecțiile cu transmitere sexuală. 

Presiunea colegilor de școală și de a se conforma stereotipurilor crește probabilitatea de apariție timpurie a activității sexuale neprotejate.

Pentru a preveni o sarcină nedorită, în cazul minorelor, cred că educația sexuală trebuie implementată pe scară largă. Aceste programe trebuie să dezvolte abilități de viață, să ofere sprijin pentru a face față gândurilor, sentimentelor și experiențelor care însoțesc maturitatea sexuală și să fie legate de consilierea și serviciile contraceptive.

Ați avut cazuri de adolescente care au venit la spital pentru avort? Câte dintre aceste minore au revenit pentru același tip de intervenție la o scurtă perioadă?

Numărul de adolescente care se prezintă la spital pentru întreruperi de sarcina este destul de mare. Rolul echipei medicale este de a informa corect pacienta despre opțiunile de contracepție pe care le are. Din fericire, există un număr destul de mare de adolescente care, ulterior unei întreruperi de sarcină, folosesc o metoda contraceptivă eficientă.

De unde își iau aceste adolescente informația despre contracepție? Știu ele ce este de făcut? Cine ar trebui să le explice?

Familiile și comunitățile trebuie să fie implicate și implicate în eforturile de prevenire a sarcinii nedorite și infecțiilor cu transmitere sexuală, inclusiv HIV.   

În general, pacientele adolescente își iau informațiile de la colege sau prietene, uneori de la mame. Cu cât acestea trăiesc într-un mediu mai defavorizat, cu atat mai reduse sunt sursele de informare corecte. Cel mai simplu ar fi dacă, în cadrul cabinetelor școlare, s-ar efectua ore de planning familial. Desigur, și medicii de familie pot juca un rol important în instruirea tinerelor. În al treilea rând, ori de câte ori o pacientă trece pragul cabinetului de ginecologie, indiferent de motivele prezentării, ar trebui sa existe o discuție despre bolile cu transmitere sexuală, contracepție și screening-ul patologiilor ginecologice.

La ce alte riscuri se expun adolescentele din mediile vulnerabile având contacte sexuale neprotejate?

Contactul sexual neprotejat aduce cu el riscul unei boli cu transmitere sexuală, de la o simpla vaginoză bacteriană, la hepatita B sau C, HIV, HPV. Cu cât numărul contactelor sexuale neprotejate sau al partenerilor este mai mare, cu atât acest risc crește.

 

Urmărește CSID.ro pe Google News