Monocite crescute sau scăzute: cauze, simptome, valorile normale ale monocitelor, regim alimentar recomandat

Monocitele sunt un tip de celule albe care au rolul de a distruge germenii și de a elimina celulele infectate. Când nivelul acestora este scăzut, automat și organismul este mai puțin protejat în fața infecțiilor. Pe de altă parte, nici un nivel mult prea mare de monocite nu este un semn bun. Acesta poate semnala existența unei boli cronice, inclusiv a anumitor forme de cancer, în special leucemia.

Ce sunt monocitele și ce rol au

Monocitele sunt doar unul dintre cele 5 tipuri diferite de celule albe (limfocite, bazofile, neutrofile, eozinofile).

Ele sunt produse în măduva osoasă și ajung în fluxul sangvin și, ulterior, în țesuturi unde, alături de alte celule albe (leucocite), îndepărtează celulele deteriorate și luptă cu infecțiile.

Recomandări

Leucocite mici, probleme mari. Ce afecțiuni pot ascunde leucocitele scăzute?

Leucocite (celule albe) mărite în sânge: ce semnifică

Există 2 tipuri de monocite, sau mai degrabă două stadii ale acestora:

• celule dendritice – dau semnalul de alarmă celorlalte celule albe să înceapă, împreună, atacul împotriva germenilor, prin eliberarea de citokine
• celule macrofage – sunt monocite care ajung în țesuturi și elimină germenii care cauzează infecții (cu virusuri, bacterii, ciuperci, paraziți), celule îmbătrânite ori moarte care pot leza organismul

Monocite scăzute – ce înseamnă

Un nivel scăzut al monocitelor (monocitopenie) înseamnă valori sub 100/mcL.

Scăderea monocitelor poate avea mai multe cauze, cum ar fi:

• tratamentul cu medicamente imunosupresoare (chimioterapia) sau alprazolam, triazolam
• leucemia cu celule păroase
• leucemia acută limfoblastică
• limfomul Hodgkin
• infecția cu HIV
• infecția cu virusul Epptein-Barr
• infecția cu adenovirus
• tuberculoza miliară (diseminată)
• tratamentele cu imunoglobulină sau corticosteroizi
• rezecția gastrică sau intestinală
• hemodializa
• mutații ale genei GATA2
• anemie aplastică
• lipsa de vitamina B12 și acid folic
• malaria
• arsuri pe suprafețe mari din corp
• anafilaxis
• sepsis

Nivelul scăzut de monocite poate cauza anumite simptome specifice, dar majoritatea manifestărilor aparțin mai degrabă cauzei care a dus la această problemă. În principal, scăderea monocitelor are drept consecință slăbirea imunității organismului. Astfel, riscul de infecții este mult mai mare. 

Printre cele mai frecvente simptome de monocitopenie se numără: umflarea ganglionilor limfatici (limfadenopatie), febra crescută, greața, vărsăturile, diareea, durerile și disconfortul abdominal.

Monocite crescute – cauze

Un nivel crescut al monocitelor (monocitoză) înseamnă valori peste 700/mcL și semnalează, de cele mai multe ori, o infecție cronică sau subacută, dar și anumite cancere de sânge, îndeosebi leucemia. Cu toate acestea, monocitoza poate surveni și în perioada de recuperare de după o infecție, deci nu este întotdeauna un semn rău.

Printre cauzele valorilor crescute ale monocitelor se pot număra:

• tuberculoza
• sifilisul
• bruceloza
• endocardita
• sarcoidoza
• apendicită
• pneumonie
• obezitate
• infecțiile fungice sau cu paraziți
• boli hematologice (leucemie, limfom)
• boli autoimune (lupus, artrită reumatoidă, sclerodermie, arterită temporală etc.)
• boli cardiovasculare (infarct de miocard)
• mononucleoza
• varicela
• colită ulcerativă
• boli hepatice cauzate de consumul de alcool
• recuperarea după chimioterapie sau transplant medular
• postchirurgical, postsplenectomie
• tratament cu alprazolam, ampicilină, carbenicilină, clorpromazină, griseofulvin, haloperidol, lomefloxacin, metsuximid, penicilamină, piperacilină, prednison, propiltiouracil, quazepam

Printre cele mai frecvente simptome de monocitoză se numără: oboseala, slăbiciunea musculară, febra și umflarea ganglionilor limfatici. Pe lângă acestea, pot fi prezente simptome specifice afecțiunii de bază, dintre cele enumerate mai sus.

Valorile normale ale monocitelor

Nivelul normal al monocitelor este considerat cel între 100 și 700/mcL, aceste celule albe constituind 2-8% din totalul leucocitelor. Totuși, atunci când medicul interpretează analiza de sânge, el privește în ansamblu numărul de celule albe, deoarece acestea trebuie să fie toate în echilibru.

Iată care sunt valorile considerate normale ale celor 5 tipuri de celule albe:

• Monocite: 2-8% (100-700/mcL);
• Bazofile: 0,5-1% (25-100/mcL);
• Eozinofile: 1-4% (50-500/mcL);
• Limfocite: 20-40% (1000-4000/mcL);
• Neutrofile: 55-70% (2500-8000/mcL).

Analiza care îți arată nivelul monocitelor

Valorile monocitelor pot fi aflate cu ajutorul analizei de sânge numită hemoleucogramă cu formulă leucocitară. Această analiză măsoară nivelurile tuturor celulelor albe din sânge, precum și pe ale globulelor roșii și plachetelor.

Analiza presupune prelevarea unei mostre de sânge din venă, a jeun (pe nemâncate). Ulterior, proba este trimisă la un laborator pentru analiză.

Dietă pentru reglarea monocitelor 

Nivelul monocitelor poate fi stabilizat în primul rând prin tratarea cauzei care a dus la dereglarea valorilor celulelor albe. În acest scop, este nevoie de un diagnostic clar, precedat de examen clinic și diverse investigații recomandate de medic.

De regulă, tratamentul include antivirale (dacă la bază este o afecțiune cauzată de virusuri), antibiotice (dacă problema este cauzată de o infecție bacteriană), antifungice (când cauza este o infecție cu ciuperci) sau antiparazitare (după determinarea exactă a tipului de paraziți).

Dacă valorile anormale ale monocitelor sunt cauzate de cancer, tratamentul poate include: radio- și/sau chimioterapie, transplant de celule stem, intervenție chirurgicală, terapie de suport.

Pe lângă aceste aspecte, trebuie menționată importanța stilului de viață sănătos în reglarea nivelului de monocite. De cele mai multe ori, acest lucru înseamnă o dietă antiinflamatorie, exerciții fizice zilnice, evitarea sau diminuarea stresului, stoparea fumatului și a consumului de alcool și odihna suficientă.

În ceea ce privește alimentația, pentru ameliorarea inflamațiilor și grăbirea recuperării organismului după o infecție, se recomandă consumul de alimente antiinflamatoare, precum:

• măsline și ulei de măsline
• pește gras (somon, macrou, sardine)
• verdețuri (spanac, kale, salată verde, pătrunjel)
• legume și fructe proaspete (roșii, căpșuni, afine, portocale, cireșe)
• nuci, migdale, fistic

În categoria de evitat sau consumat cât mai rar intră carnea foarte grasă, mezelurile, fast-food (burgeri, pizza, shaorma, hot-dog, șnițele, cartofi prăjiți etc.), pâinea albă, pastele, dulciurile, produsele de patiserie, prăjelile, margarina, băuturile răcoritoare îndulcite.

Surse:

https://www.msdmanuals.com/home/blood-disorders/white-blood-cell-disorders/monocyte-disorders

https://www.verywellhealth.com/monocytopenia-5219343

https://my.clevelandclinic.org/health/body/22110-monocytes

https://www.webmd.com/a-to-z-guides/what-to-know-about-high-monocyte-count

https://www.healthline.com/health/monocytes-high

https://labs.selfdecode.com/blog/low-monocytes-10-ways-to-improve-immune-function/

https://labs.selfdecode.com/blog/monocytes/