Medic psihiatru: „Depresia la copii și adolescenți poate necesita spitalizare”

Depresia la copii și adolesenți a fost multă vreme considerată un mit. Cum se poate că un copil sau un adolescent să sufere de depresie când se afla în cea mai frumoasă etapă de viață? Dr. Bogdan Fițiu, medic specialist psihiatrie pediatrică, ne-a oferit mai multe informații despre această tulburare cu care se confruntă din ce în ce mai mulți copii.

 Deși ai crede că și copiii își consideră copilăria ca fiind una dintre cele mai frumoase perioade din viața lor, studiile legate de această tulburare ne arată că aproximativ 1% din copiii aflați înainte de pubertate și până la 5% dintre adolescenți suferă de simptome clinice ale depresiei. În Europa studiul SEYLE (Saving and Empowering Young Lives in Europe, 2012) care a analizat prevalenta depresiei în 11 tări europene, plasează România cu o rată de 7,6% a depresiei în rândul copiilor și adolescenților.

Depresia la copii și adolescenți: Simptome și manifestări

Recomandări

(P) Locul ideal pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor: Stejarii Club Rezidențial și Stejarii Collection

Situația alarmantă a cazurilor de pneumonie la copii, în România. Măsurile de precauție recomandate de medici

Depresia la copii și adolescenți are particularități de manifestare ușor diferite față de adult. “Cel mai des aceste manifestări sunt legate de perioade de tristețe intensă, nefericire, pierderea motivației sau plăcerii pentru activități anterior plăcute (de exemplu: sportul preferat, cititul, jocul pe calculator), dificultăți de concentrare, pierderea sau creșterea excesivă a proftei de mâncare, tulburări de somn (insomnia, hipersomnia)”, ne-a explicat Dr. Bogdan Fițiu, medic specialist psihiatrie pediatrică. Un element unic al manifestărilor copiilor și adolescenților îl reprezintă iritabilitatea sau senzația de plictiseală permanentă care poate să înlocuiască tristețea ca simptom central. Recomandarea medicului este clară: “Copii cu iritabilitate excesivă și manifestări asociate de dificultate de concentrare, pierderea interesului pentru socializare trebuie investigați pentru manifestările depresive la fel că și un copil care acuză tristețe excesivă și zilnică.”

O altă manifestare unică care încurcă și mai mult recunoașterea depresiei în cazul copiilor este afectivitatea reactivă la evenimentele pozitive. Acest lucru înseamnă că în cazul unui episod depresiv ușor sau moderat, dispoziția copilului se poate schimba pentru o durată de timp cât este angajat în activitățile plăcute, revenind apoi la starea de tristețe când acestea se încheie, fapt care aduce multă confuzie persoanelor din jurul copilului cu privire la ce se întâmplă cu exactitate.

Intensitatea tulburării

Tulburarea depresivă a copilului și adolescentului are 3 subtipuri legate de intensitatea manifestării: tipul ușor, mediu, și cel sever. Aceste nivele de intensitatea se stabilesc de către medicul psihiatru pediatru în urma interviului și a scalelor de evaluare pe care le folosește în întâlnirea cu copilul sau adolescentul, ele ghidând și planul terapeutic al medicului. În cadrul episoadelor severe de boală pot aparea manifestări extrem de intense care necesită uneori chiar și spitalizare.

Factorii de risc

Cauzele apariției tulburării depresive la copii și adolescenți sunt multiple și de obicei acestea interacționează între ele, astfel că prezența mai multor factori de risc pot influenta debutul mai rapid sau manifestarea mai intensă a simptomelor. “Cei mai des întâlniți factori de risc sunt legate de neurobiologia creierului – aceasta ipoteză plasează tulburarea depresivă în sfera unor dezechilibre ale neutrotransmițătorilor care contribuie la apariția depresiei. Tulburarea depresivă are și o componentă genetică, ea putând fi întâlnită și la alti membri ai familiei unui copil care suferă de depresie. Factori sociali precum relații de socializare extrem de dificile cu bullying, excludere socială sau agresivitate din partea egalilor de vârstă, episode traumatice în mica copilărie sunt des întâlnite ca și contributori la episoadele depresive“, a explicat medicul psihiatru.

Stilul cognitiv negativ sau “neajutorarea învățată” este un tipar de gândire care este deseori întâlnit, acest tipar cognitiv făcând copilul să se simță incapabil de a găsi soluții la dificultățile cu care se confruntă.

Depresia la copii și adolescenți: metode de tratament

Deoarece depresia este o tulburare care afectează foarte mult calitatea vieții și performanțele academice ale copilului și adolescentului este important ca de îndată ce apar simptome să existe o consultație la medicul psihiatru pentru copii și adolescenți. Intervenția timpurie poate să reducă riscurile asociate progresiei spre o tulburare depresivă severă și oferă acestuia suportul necesar.

Metodele cel mai des folosite în cazul copiilor și adolescenților sunt oferirea de psihoeducatie despre perioada prin care trec, explicații cu privire la simptomele manifestate și oferirea psihoterapiei ca metodă de tratament. Terapia de tip cognitiv comportamental are în acest moment cele mai bune studii care dovedesc eficiența metodei în tratarea depresiei, însă uneori este nevoie și de intervenția medicamentoasă. Intervenția medicamentoasă va fi decisă de medicul psihiatru pe baza simptomelor prezente și în concordanță cu ghidurile și standardele profesionale din acest moment.