Nutriționiștii nu se pun de acord: este bună sau nu pâinea albă pentru copii?

Dr. Mihaela Bilic atrage atenția într-o postare pe Facebook că pâinea albă poate fi mâncată în siguranță de copii, pe când cea integrală crește riscul de intoleranțe și alergii alimentare.

În schimb, medicul nutriționist Mihaela Posea nu este de acord, dând ca exemplu, în comentariile de la postarea respectivă, mai multe articole unde pâinea albă este descrisă drept un aliment cu o valoare nutrițională mult mai „săracă” decât varianta integrală. Iar medicul endocrinolog Virgiliu Stroescu plusează și spune, într-o intervenție în cadrul podcastului Altceva cu Adrian Artene, că alimentul cu potențialul cel mai nociv pentru sănătatea creierului este… pâinea albă.

Iată câteva mituri despre pâine detaliate de Mihaela Bilic și informațiile descrise în articolele date ca exemplu de medicul nutriționist Mihaela Posea referitoare la pâinea albă dată copiilor.

Recomandări

Ce semne dau alergiile alimentare la copii. Topul celor mai alergene alimente

25 de întrebări pe care să ți le pui, ca să afli dacă glucoza din sânge…

Dr. Mihaela Bilic: 5 mituri despre pâine

Pâinea conține gluten care este dăunător sănătății. ADEVĂRAT și FALS

Glutenul este principala proteină din pâine. Iar proteinele nu pot fi decât sănătoase. În unele țări sărace, unde nu există carne, pește și ouă din belșug, proteinele din cereale sunt singura soluție împotriva malnutriției. Glutenul este ingredientul care permite fabricarea pâinii, la contactul cu apa el devine elastic și aluatul poate fi frământat.

În ce condiții glutenul devine un dușman pentru sănătate? La persoanele care suferă de boala celiacă, care nu au capacitatea de a digera gluten. În cazul lor trebuie să evite cerealele toată viața.

Există și o intoleranță la gluten care se manifestă prin balonare și inflamație intestinală. În acest caz este vorba de un dezechilibru temporar, o sensibilitate trecătoare. Proteinele din cereale se digeră incomplet și mai greu decât proteinele de origine animală.

Pentru ca pâinea să fie ușor de digerat, este esențial să fie respectați timpii de dospit, bacteriile din drojdie și maia realizează o predigestie a glutenului.

Pâinea nu are valoare nutrițională. FALS

Deși au apărut abia acum 10 000 de ani în alimentația umană, cerealele reprezintă principala sursă de hrană la nivel mondial. Fără grâu, porumb și orez, populația globului nu ar putea supraviețui. Chiar și religia recunoaște, putem trăi doar cu apă și pâine!

Pâinea este atât de importantă pentru echilibru alimentar, încât e considerată un aliment de bază.

Ce nutrienți găsim în pâine? În primul rând carbohidrați cu absorbție lentă. Pâinea conține 50% amidon, este principala sursă de glucoză pentru organism, carburantul esențial cu care funcționează orice celulă vie. În pâine avem și proteine de origine vegetală în proporție de 10-15%, glutenul fiind majoritar.

Pâinea nu are grăsimi, însă conține vitamine din grupul B și minerale (fier, calciu, magneziu). Dacă pâinea este integrală, este și sursă de fibre (2-6%).

Toată pâinea conține aditivi și amelioratori. FALS

Exigențele consumatorilor obligă industria panificației să facă produse din ce în ce mai performante: vrem pâine pufoasă și gustoasă, care să rămână proaspătă multe zile și să nu mucegăiască. Și dacă se poate să fie ieftină, frământată manual și proaspăt scoasă din cuptor. Ori asta nu e întotdeauna posibil.

Pentru o pâine cu adevărat bună este nevoie de timp (frământat și dospit) și de ingrediente de calitate (făină, drojdie/maia). Când unul din acești factori nu sunt la superlativ, există aditivi care pot compensa lipsurile: făina e ameliorată, aluatul crește într-o oră în loc de o zi, iar gustul și culoarea se obțin artificial. Deci nu toată pâinea are aditivi, ci doar pâinea ieftină și de proastă calitate.

Citiți etichetele și faceți diferența, cumpărați doar de la producătorii în care aveți încredere, care respectă rețetele și timpii de fabricație. Căutați pâinea cu etichetă curată, când avem ingrediente de calitate și o rețetă tradițională nu e nevoie de aditivi.

Pâinea făcută acasă este mai sănătoasă. ADEVĂRAT și FALS

O pâine făcută în casă este mai sănătoasă în varianta în care: făina provine de la o moară de încredere, avem cultură de maia, lăsăm aluatul la dospit 48 de ore și o coacem pe vatră. Dacă „pâine făcută în casă” înseamnă un premix de făinuri din supermarket și un aparat electrocasnic de făcut pâine în 2 ore cu tot cu frământat, atunci nu e nimic „mai sănătos” în asta!

Pâinea necesită timp și pricepere, există specialiști din industria panificației capabili să facă pâine mai bună decât noi. Un brutar adevărat se scoală de la 4 dimineața dacă vrea ca pâinea să fie gata la deschiderea magazinului!

Nimic nu se compară cu mirosul de pâine proaspăt scoasă din cuptor, așa că putem face asta acasă, când avem timp și chef. Însă cu siguranță puteți găsi și în magazine pâine de calitate. Și chiar dacă este feliată și pusă în pungă, tot sănătoasă rămâne.

Pâinea integrală este mai bună pentru copii. FALS

Ce are diferit pâinea neagră? O făină mai puțin rafinată, care conține nu doar miezul bobului de grâu, ci și o parte din înveliș (tărâțe). Miezul bobului înseamnă proteine (gluten) și amidon (glucide lente), iar tărâțele înseamnă fibre, minerale și vitamine. Din păcate, mineralele și vitaminele din cereale nu pot fi utilizate decât în procent de 10%.

Aportul de fibre/tărâțe nu schimbă cu nimic conținutul caloric. Fibrele au zero calorii și nu hrănesc organismul, ci au rol mecanic, ajută la digestie prin accelerarea tranzitului intestinal.

Ori tocmai acest tranzit accelerat este contraindicat în cazul copiilor, nutrienții din mâncare nu mai au timp să se absoarbă și pot apărea carențe de vitamine și minerale. Fibrele insolubile din cereale au o acțiune agresivă și irită mucoasa intestinală, mult mai sensibilă la copii.

Consumul de pâine integrală crește riscul de intoleranțe și alergii alimentare, deci copiii trebuie să mănânce pâine albă.

Dr. Mihaela Posea: Și totuși, pâine albă la copii?

În ceea ce privește consumul de pâine albă în cazul copiilor, dr. Mihaela Posea nu este de acord cu cele spuse de dr. Mihaela Bilic și dă câteva surse de informare pentru cei care vor să aprofundeze subiectul.

Spre exemplu, într-un articol postat pe healthy-kids.com.au se subliniază importanța consumului de cereale la copii, deoarece sunt o sursă excelentă de fibre, carbohidrați, proteine și vitamine necesare bunei dezvoltări a micuților.

Cu toate acestea, se atrage atenția că variantele rafinate de cereale au o valoare nutrițională mult mai scăzută decât cerealele integrale. În plus, făinoasele rafinate au un indice glicemic mai ridicat, putând cauza oscilații mari ale glucozei în sânge.

Alimentele cu indice glicemic redus sunt digerate și absorbite mai lent, ceea ce favorizează o creștere graduală a producției de insulină și o curbă a glicemiei mai puțin abruptă. Astfel, nivelul energiei se menține constant și senzația de sațietate durează mai mult timp.

Pe de altă parte, alimentele cu indice glicemic ridicat duc la vârfuri glicemice care pot avea drept urmare: oboseală, lipsă de concentrare, energie scăzută, creștere în greutate, agitație, nervozitate, poftă de dulce, foame excesivă, somnolență, probleme dermatologice, răceli dese, boală de ficat gras nealcoolic (steatoză hepatică) și risc crescut de diabet.

Potrivit eatright.org, se recomandă consumul predominant de produse care au la bază cereale integrale: orz, ovăz, secară, hrișcă, quinoa, orez brun.