Ecografia Doppler vasculară joacă un rol foarte important în depistarea riscului de accident vascular cerebral, o afecțiune gravă care necesită tratament de urgență. Această investigație analizează în primul rând starea axului carotidian. În carotidă se formează cel mai des cheaguri de sânge, care pleacă mai departe spre arborele vascular, putând bloca un vas cu destinație arterială.
Există două metode de cuantificare a stenozelor carotidiene, respectiv NASCET (The North American Symptomatic Carotid Endarterectomy Trial) și ESCET (The European Carotid Surgery Trial).
Prof. univ. dr. Gheorghe Iana, medic primar radiologie și imagistică medicală, spune că ambele presupun cel puțin două tehnici care să confirme gradul de stenoză carotidiană și gradul de afectare carotidiană: ecografia Doppler vasculară și angiografia CT (cea mai frecventă formulă) sau ecografie Doppler vasculară și angiografie IRM (RMN).
Se apelează la angiografia convențională doar în momentul în care este necesară intervenția terapeutică – se montează stent carotidian sau se face dilatație cu balon, în funcție de gradul de afectare carotidiană.
„Un alt rol important al ecografiei Doppler este cel reprezentat de patologia venoasă profundă și superficială. De foarte multe ori, cheagurile de sânge (trombii) care se desprind din axuri venoase trombozate pot migra la plămâni (cauzând tromboembolism pulmonar) sau chiar la creier (determinând tromboembolii cerebrale)”, explică profesorul Iana.
Această investigație este utilă și în depistarea afecțiunilor cardiace emboligene, care pot genera cheaguri cu punct de plecare în sistemul valvular – endocardul – și care pot ajunge în arborele circulator cerebral, generând accidente vasculare cu substrat embolic.
Ecografia Doppler este o metodă noninvazivă, nu doare și nu iradiază. Investigația este efectuată doar la recomandarea medicului, în special pacienților care au istoric familial și personal de accident vascular cerebral, au ateroscleroză în alte teritorii sau factori de risc cardiovascular (diabet, boală arterială periferică, varice, nivel crescut al colesterolului, hipertensiune arterială, fumat, obezitate, stil de viață sedentar).