Burnout un fenomen ocupațional, ca rezultat al stresului ”cronic” de la locul de muncă și care nu a fost gestionat cu succes. I se mai spune și epuizare profesională și este caracterizat prin lipsă de energie și epuizare, negativisim vis a vis de jos și/sau locul de muncă, eficiență profesională redusă. Psihologul Irina Ciureanu explică de ce epuizarea profesională sau burnoutul nu este doar o problemă a angajatului ci și a companiei pentru care lucrează. Angajatorul trebuie să asigure un mediu de lucru sănătos. Netratat burnoutul poate duce atât la probleme de sănătate fizică, divergențe sociale dar și la depresie.
CSÎD: Cum vorbești cu angajatorul despre faptul că ai simptome specifice burnout?
Irina Ciureanu: Interesul angajatorilor pentru starea de sănătate fizică și psihică a angajaților este o condiție obligatorie pentru o relație sănătoasă angajat-angajator. Orice semnal din partea angaților trebuie privit cu multă seriozitate, orice solicitare de ajutor, suport trebuie adresată, nu trebuie să ajungem până la stadiul de burnout, care este până la urma stadiul final al stresului cronic de la locul de muncă.
Este foarte important să înțelegem că sindromul burnout este acum mai mult ca oricând nu doar despre oameni și sensibilitățile lor, ci despre organizații, atmosferă, politici, corectitudine. Așadar orice organizație trebuie să își pună întrebarea “Ce pot face pentru a crea un loc mai sănătos fizic și psihic pentru angajații mei”. Fără politici clare de prevenție, fără interesul real, grija față de angajați, și cu un număr mai mare de solicitări ale jobului vs resurse, orice angajat poate să vină și să spună că suferă de acest sindrom. Deci cred că în acest caz, o întrebare mai corectă este – cum te asiguri tu că organizație că ai prevenit, ai monitorizat și ai implementat programe în acest sens.
CSÎD: Ce se poate întâmpla după un burnout netratat?
Irina Ciureanu: La nivel organizațional, burnoutul afectează performanța individuală, a echipelor, a organizației. Creativitatea și inovația sunt inhibate, cresc absențele, demisiile, erorile și conflictele cu colegii. La nivel individual, indivizii care suferă de burnout au un risc, arată studiile cu 79% mai ridicat de a dezvolta boli cardiovasculare, au probleme cronice de sănătate, simptome specifice stresului acut, diverse simptome psihosomatice sau medicale (dureri de cap, tensiuni musculare, tulburări gastrointestinale, răceli frecvente, tulburări de somn). Pe plan psihologic sindromul este cel mai adesea asociat cu depresia, cu anxietatea, iar in cazuri foarte severe, poate duce chiar la sinucidere.