În această lume în care ritmul este alert, stresul cronic a devenit ceva normal, dar mintea și corpul tău pot plăti un preț mare și pot suferi manifestări fizice nedorite. Învață să recunoști stresul puternic și ce poți face în privința lui.
Stresul este definit ca o stare de tensiune mentală sau emoțională cauzată de circumstanțe adverse. La un moment dat, majoritatea oamenilor se confruntă cu sentimente de stres. De fapt, un studiu a constatat că 33% dintre adulți au raportat că au experimentat niveluri ridicate de stres. Stresul puternic este asociat cu o listă lungă de simptome fizice și mentale. Iată cele 11 semne și simptome comune ale stresului:
Stresul este cea mai frecventă cauză a durerilor de cap. De asemenea, poate declanșa alte tipuri de dureri de cap, cum ar fi migrenele, sau poate agrava o durere de cap deja existentă.
Conform unui studiu efectuat pe 267 de persoane, un eveniment stresant poate declanșa durerile de cap cronice în aproximativ 45% din cazuri.
Acneea este unul dintre cele mai vizibile moduri prin care se manifestă stresul. Când unii oameni se simt stresați, au tendința de a-și atinge fața mai des. Acest lucru poate răspândi bacteriile și poate contribui la dezvoltarea acneei.
Conform National Library of Medicine s-au efectuat studii care au măsurat severitatea acneei la 22 de persoane înainte și în timpul unui examen. Nivelurile crescute de stres ca urmare a examenului au fost asociate cu o severitate mai mare a acneei.
Cercetările arată că stresul are un impact asupra sistemului imunitar și ne face mai predispuși să ne îmbolnăvim. Persoanele care sunt mai în vârstă sau deja bolnave sunt mai predispuse la scăderea imunității pe fond de stres.
Stresul poate avea o gamă largă de consecințe gastrointestinale. Asta pentru că digestia este adesea perturbată și încetinită atunci când sistemul nostru nervos încearcă să facă față stresului.
Sindromul de colon iritabil poate fi, de asemenea, legat de stres. Colonul este controlat parțial de sistemul nervos. Cei cu sindrom de colon iritabil tind să aibă un colon care este mai reactiv la stres, potrivit Asociației pentru Anxietate și Depresie din America.
Căderea părului poate fi rezultatul unor perioade lungi și susținute de stres. De obicei, o situație stresantă moderată nu va face ca părul să cadă. Dar experimentarea unui eveniment care schimbă viața, cum ar fi moartea unei persoane dragi sau o schimbare uriașă a carierei, poate face ca părul să nu mai crească temporar, deoarece corpul nostru își alocă resursele pentru a supraviețui evenimentului respectiv.
Stresul ridicat înseamnă niveluri ridicate de cortizol care curge prin vene. Cortizolul este un hormon de stres care nu numai că te îndeamnă să mănânci, dar te determină și să stochezi grăsime, deoarece crede că te afli într-o situație de urgență.
Când suntem stresați, corpul nostru eliberează cortizol plus alți hormoni de stres – adrenalina și noradrenalina – pentru a ne pregăti să luptăm. Acest lucru determină o creștere pe termen scurt a ritmului cardiac și a tensiunii arteriale și chiar dureri în piept.
În cazul perioadelor de stres cronic, acesta poate duce la boli cardiovasculare. Asociația Americană a Inimii sugerează că stresul poate provoca hipertensiune arterială și niveluri ridicate de colesterol. Mai mult de atât, stresul crește riscul fumatului, inactivității fizice și supraalimentării.
Când te simți foarte îngrijorat și ai un moment dificil în a-ți gestiona trăirile, există și riscul să ai și unele probleme în a adormi noaptea.
Prea mult cortizol poate interfera cu hormonii sexuali care reglează ovulația și poate deregla ciclul menstrual. Stresul extrem poate opri corpul din a mai răspunde normal la ritmul său natural, ceea ce înseamnă că menstruația ar putea lipsi această lună. Totuși, acest lucru nu ar trebui să se întâmple în condiții normale de stres. Dereglarea menstruației este de obicei observată doar în cazurile de stres cronic foarte intens.
Atunci când corpul se simte copleșit și lucrează ore suplimentare pentru a face față factorilor de stres pe care îi înregistrează, folosește multe resurse. Când ne simțim obosiți, devenim mai iritabili și e mai greu să facem față mental stresului, creând un cerc vicios. Modalitățile de reducere ale stresului, cum ar fi exercițiile fizice, meditația, acordarea de timp pentru propria persoană și chiar masajul sau acupunctura, pot ajuta la eliberarea tensiunii și la calmarea minții și a corpului.
Expunerea la stres poate provoca, de asemenea, transpirație excesivă. Transpirația în exces poate fi cauzată și de anxietate, afecțiuni tiroidiene și utilizarea anumitor medicamente.
Surse: healthline.com, self.com, helpguid.org