Programul de somn determină riscul de diabet și boli cardiovasculare STUDIU

Dacă ești pasăre de noapte sau o persoană matinală acest aspect poare influența riscul pe care-l ai pentru a te confrunta cu diabet de tip 2 sau boli cardiovasculare. Persoanele care se culcă târziu și care sunt active la ore târzii sunt mai predispuse să se confrunte cu diabet de tip 2 și boli cardiovasculare față de cele care se trezesc devreme.

Persoanele cu un cronotip târziu sunt mai predispuse să se confrunte cu diabet de tip 2 și boli cardiovasculare

Cronotipul unei persoane are un impact major asupra unui număr de boli precum sindrom metabolic, o afecțiune care crește riscul de diabet de tip 2, boli cardiovasculare și accident vascular cerebral.

Cronotipul este asociat ritmului circadian și este tendința naturală a organismului de a dormi sau de a sta în stare alertă mai mult de 24 de ore. Persoanele cu un cronotip timpuriu sunt persoanele care preferă să se trezească devreme și să își înceapă activitatea dimineață, în timp ce persoanele cu un cronotip târziu sunt cele care stau până târziu și sunt active în cea de-a doua parte a zilei.

Recomandări

Care este singura carne bună pentru creier, potrivit medicului neurochirurg Vlad Ciurea

Licoarea naturală care te ajută să scapi de stres și să dormi mult mai bine noaptea.…

Un studiu sugerează că metabolismul și sursele de energie preferate sunt influențate de ciclul somn-trezire. Corpul nostru folosește grăsimea sub formă de combustibil, dar eficiența cu care grăsimea este transformată în nergie este redusă în rândul persoanelor cu un cronotip târziu. Acumularea grăsimii face ca persoanele cu un cronotip târziu să se afle sub un risc mai mare de a dezvolta boli cardiovasculare și diabet de tip 2.

Persoanele care se culcă târziu și care sunt active la ore târzii ard mai puține grăsimi

Persoanele active la ore târzii ard mai puține grăsimi chiar și în timpul sportului, în timp ce persoanele care se trezesc devreme tind să folosească mai multă grăsime pentru energie, chiar în în perioada de odihnă sau în timpul activității fizice.

Pentru acest studiu, participanții au fost divizați în două grupuri, în funcție de cronotipuri. Astfel, au fost examinate compoziția corporală (procentul de grăsime, masă musculară și masă osoasă), masă corporală și sensibilitatea la insulină pentru a determina metabolizarea carbohidraților și grăsimilor.

Participanții au urmat o dietă standard și nu au mai mâncat pe timpul nopții, iar activitatea fizică a fost urmărită pe timpul zilei, timp de o săptămână. De asemenea, au făcut o sesiune de antrenament de 15 minute, de intensitate moderată sau HIIT.

Rezultatele arată că participanții care erau „păsări de noapte” ardeau mai puține grăsimi pentru energie în timpul exercițiilor, dar și în perioada de odihnă față de persoanele matinale. De asemenea, aveau și rezistență la insulină, ceea ce înseamnî că organismul nu reacționa la nivelul de glucoză.