Consumul excesiv de alimente ultraprocesate este asociat cu un risc mai mare de obezitate, hipertensiune, diabet de tip 2, demență, cancer sau chiar deces prematur, arată mai multe studii publicate în British Medical Journal. Mai mult, mâncarea ultraprocesată creează dependență, la fel cum o face fumatul, potrivit unei cercetări publicate în Addiction Journal.
Dar ce înseamnă mai exact alimente ultraprocesate? Mulți oameni cred, în mod eronat, că acestea sunt reprezentate doar de fast-food, adică hamburgeri, cartofi prăjiți, gogoși, șnițele și tot ce e prăjit în mult ulei.
Citește și: Alimentele și băuturile ultraprocesate cresc semnificativ riscul de cancer colorectal
De fapt, „ultraprocesat” înseamnă că sunt folosite metode industriale (extrudare, hidrogenare, modificări chimice etc.) și ingrediente pe care, în mod normal, nu le găsești în dulapul tău de acasă. Cu alte cuvinte, aditivi care au rolul de a îmbunătăți (mai bine spus, de a transforma) textura, culoarea, gustul alimentelor, astfel încât să devină foarte apetisante și greu de refuzat de către papilele gustative și creierul nostru generator de dopamină, un neurotransmițător asociat cu plăcerea și recompensa, numit și „hormonul fericirii”.
Descoperă în continuare 8 alimente ultraprocesate pe care mulți dintre noi le consumăm zilnic, fără să ne dăm seama cât sunt de nocive de fapt.
Consumate de adulți și copii deopotrivă, multe sortimente de cereale pentru micul dejun din comerț sunt pline de zahăr sub toate formele lui, maltodextrină (un aditiv alimentar folosit ca agent de îngroșare sau îndulcitor), coloranți, proteine și fibre intens procesate. Din păcate, gustul lor bun duce la dependență, supraalimentare, obezitate și toate problemele asociate acestei patologii.
Pe de altă parte, fulgii de ovăz sunt o variantă mult mai bună, chiar cea mai bună, deoarece nu conțin alte ingrediente. Înmoaie-i în puțin lapte sau iaurt și vei obține un mic dejun sănătos, consistent și ne-ultraprocesat.
Citește și: Tot ce e prăjit în exces înseamnă risc crescut de cancer. Atenție la E-urile roșii, categoric cancerigene!
Pentru că am amintit mai devreme de lapte, și la acest capitol sunt lucruri de spus. Multe persoane au renunțat la laptele de vacă din cauza intoleranței la lactoză în favoarea variantelor vegetale: lapte de migdale, de cocos, caju, soia, orez etc.
Din păcate, multe dintre acestea conțin arome adăugate, îndulcitori, emulsifianți și gumă guar, deci se încadrează în ceea ce numim alimente ultraprocesate.
Din acest motiv, este indicat să citești cu atenție eticheta produsului înainte de a-l cumpăra și să îl alegi pe acela care nu conține ingrediente precum cele menționate anterior.
Citește și: Aditivi alimentari de care să te ferești când faci următoarele cumpărături
Pe lista alimentelor ultraprocesate trecem și pâinea din magazine, în compoziția căreia intră frecvent aditivi industriali care au scopul de a „umfla”, frăgezi, albi sau îmbunătăți mirosul acestui aliment care, în mod normal, ar trebui să conțină 3 ingrediente: făină, apă, sare.
Din nou, citește lista de ingrediente – în special pe sortimentele ambalate în plastic, feliate – și evită să cumperi pâine care conține foarte mulți aditivi și substanțe pe care nici măcar nu le poți pronunța, darămite să le cunoști scopul lor sau efectul asupra sănătății.
O variantă este să cumperi pâine proaspăt coaptă din brutării (de încredere) sau să o prepari acasă, din cele 3 ingrediente menționate anterior.
Citește și: Ce ingrediente toxice sunt folosite în pâinea din comerț. Ocoliți aceste sortimente de pâine!
Sortimentele de iaurturi cu fructe, biscuiți sau bucățele de ciocolată din comerț trebuie evitate pe cât posibil, acestea făcând parte din categoria alimentelor ultraprocesate.
Nici iaurturile vegetale nu sunt mai prejos, din contră. În compoziția lor se adaugă cantități mari de zahăr, diverși îndulcitori, stabilizatori, agenți de îngroșare (amidon din porumb) și arome artificiale.
Alege, în schimb, iaurturile „cinstite”, simple, în care să adaugi fructe de pădure proaspete, puțină miere sau, de ce nu, ciocolată amăruie răzuită.
Citește și: Cum te îmbolnăvește supa la plic. Medic: Sarea în exces „scoate” calciul din organism
Tot în categoria alimente ultraprocesate intră sosurile gata preparate pentru pizza, paste, ketchupul, maioneza sau chiar și muștarul. Astfel de produse realizate industrial conțin frecvent agenți de îngroșare, grăsimi rele, potențiatori de aromă, zahăr, coloranți și tot felul de alte ingrediente care nu au ce căuta într-un aliment natural, sănătos.
Poți prepara acasă tot felul de sosuri, găsești rețete pentru orice pe internet. Și nu presupun folosirea unor ingrediente „chimice” precum cele menționate pe eticheta unui produs din magazin.
Citește și: Sos de pizza făcut în casă – cea mai bună rețetă
Sănătoase și nu prea – cam așa pot fi descrisele batoanele proteice din comerț, alimente-capcană care par bune la dietă, dar ascund multe calorii și cantități mari de sare și zahăr.
Majoritatea tipurilor de batoane proteice care se găsesc pe piață conțin sodiu, coloranți artificiali, zahăr, sirop de porumb bogat în fructoză. Toate acestea, pe termen lung, afectează starea de sănătate.
Nici măcar batoanele proteice fără zahăr nu sunt recomandate. Există studii care au demonstrat că îndulcitorii artificiali cresc pofta de dulce și riscul de obezitate.
Citește și: Baton energizant – rețeta simplă, din 3 ingrediente
Numită și „untul săracilor”, margarina poate fi considerată un aliment ultraprocesat din cauza ingredientelor pe care le conține.
Chiar dacă în ultimii ani s-a renunțat la procesul de hidrogenare, margarina – spre deosebire de unt – rămâne în continuare un produs alimentar sintetic, obținut industrial prin amestecul mai multor grăsimi, unele bune (Omega 3, Omega 6), altele foarte rele (grăsimi saturate, grăsimi trans), cărora li se adaugă coloranți (pentru a obține culoarea galbenă specifică untului) și emulsifianți (pentru a lega compoziția).
Citește și: Alimentul controversat care previne infarctul. Mulți ani a fost considerat dăunător
Deși sunt gustoase, mezelurile ultraprocesate din comerț „gem” de coloranți, nitriți, sare și aditivi care dau dependență, cum este monoglutamatul de sodiu. De prea puţine ori consumatorul român alege să citească eticheta cu ingredientele, cumpără și consumă produse de acest tip în exces, fără să conștientizeze pericolul la care se expune.
Se recomandă limitarea cantității de carne procesată la 150 de grame/săptămână sau, și mai bine, înlocuirea acesteia cu variante sănătoase, precum carne de curcan, pui sau mușchi de porc gătit la cuptor sau pe grătar.