„Love bombing” sau cum transformă limbajul online relațiile?

În vremurile în care trăim, există o nevoie accentuată de a dobândi maturitatea emoțională, pe fondul unor traume din copilărie și în contexte sociale care ne depășesc, fie că vorbim despre noi moduri de a trăi prin prisma digitalizării continue, fie că vorbim de multitudinea de factori de stres cărora trebuie să le facem față zi de zi. 

Maturitatea emoțională de care simțim că avem nevoie este asemenea unei bărci de salvare și, poate mai mult decât în oricare altă perioadă din istoria umană, azi încercăm orice metodă de a ajunge la această barcă (având la dispoziție o varietate de posibilități fără precedent), chiar dacă uneori asta înseamnă să îți organizezi un maraton de întâlniri până îți formezi o familie.

Însă, cu cât mai multe opțiuni, sau altfel spus cu cât căutarea acelui ceva care să ne împlinească și să ne echilibreze poate să fie mai vastă, cu atât mai ușor apar tot felul de pericole, și unele stau ascunse în detalii atât de mici, cum ar fi un tip de limbaj.

Recomandări

O declarație de iubire a unui soldat român pentru persoana iubită a înduioșat internetul

Un ananas cu capul în jos, în coșul de cumpărături, noua metodă de dating virală pe…

Mai ales odată cu fenomenul digitalizării…

…limbajul în general, și cel specific relațiilor intime, s-a schimbat și poate să ne manipuleze destul de ușor.

De exemplu, unele persoane, în căutarea relației perfecte, duc căutarea într-o zonă a extremelor. O femeie în vârstă de 23 de ani, din Florida, SUA, a ales sa meargă nu la cinci-zece întâlniri, ci chiar la peste 30 într-un singur an. Câteodată au fost chiar 3 întâlniri pe săptămână stabilite în mediul online.

După ce le-a bifat pe toate, doar una singură i s-a părut cu adevărat potrivită și, prin urmare, a ales să meargă mai departe cu interlocutorul. Numărul întâlnirilor nu contează, de fapt, nu există decât ceea ce este bine și potrivit pentru fiecare persoană în parte.

Însă, exemplul nostru este relevant dintr-o altă perspectivă: aceea a unei forme de abuz. Așadar, partenerul a fost inițial receptiv, și-a manifestat interesul prin mesaje multiple prin intermediul căror își exprima dorul și dragostea încă de la primele întâlniri.

Până când, brusc, după o noapte petrecută împreună, comportamentul afectuos s-a oprit tranșant. Iar acest tip de comportament poartă și un nume, mai nou: „love bombing”.

Citește și: 5 motive pentru care este perfect în regulă să spui „pas” unei relații

Ce este „love bombing”?

În primul rând, ceea ce știm sigur este că poate fi pe cât de frumos, pe atât de periculos pentru o relație la început de drum.

Orice gest măreț și plin de afecțiune are un și mai mare impact într-o relație aflată în faza de început. Doar că, dacă gesturile se repetă în mod excesiv, obsesiv, s-ar putea să afli că, de fapt, ești într-o relație cu un presupus narcisist.

Pe scurt, persoana care se folosește, conștient sau inconștient de metoda „love bombing” nu dorește decât să arate și să demonstreze că ea este persoana din relație care iubește mai mult și mai frumos. Nu înseamnă că trebuie să nu mai avem încredere în nimeni, sau să ne dezicem de efectul hormonilor din primele zile de îndrăgostire. Doar că există o linie fină, susțin mai nou oamenii de știință, între afecțiunea sinceră și abuzul narcisistic din mediul online.

Terminologia și dating-ul

Terminologia din spectrumul fenomenului de dating s-a schimbat foarte mult odată cu trecerea generațiilor. Nu numai că flirtul digital a impus termeni noi, dar a și scos la iveală tipare noi de comportament. Cum ar fi:

Breadcrumbing – pasul intermediar între o relație normală și ghosting. Adică, nu oprești brusc răspunsurile la interacțiunea pornită de partener ci, din când în când, mai dai câte un semn din care să reiasă că ești prezent… și atât.

Zombieing – ceva mai rău decât ghosting-ul deoarece implică o reîntoarcere toxică. După ce o perioadă persoana în cauză dispare fără vreun semn și fără vreo urmă, se întoarce către partener de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat. Ceea ce poate fi extrem de toxic, și te poate ține prins într-o capcană fără sfârșit.

Ghosting – acest fenomen care se manifestă în cupluri la nivel mondial descrie ruperea bruscă a oricărei legături cu partenerul sau potențialul partener.

Toate aceste denumiri și nuanțe au început să facă parte din viața noastră și chiar din vocabularul nostru, chiar dacă poate în spațiul autohton abia au început să pătrundă. Suntem asaltați în Social Media de aceste noi denumiri și, fie că vrem sau că nu vrem, cel mai probabil o să ni le însușim ca parte din societate, parte integrată din procesul de globalizare pe care îl experimentăm de câțiva ani.

Însă terminologia în sine nu face decât să arate cu degetul anumite traume ale relațiilor actuale. Oameni care își deschid sufletul în fața celor pe care își doresc să îi cunoască, împărtășesc poveștile personale, eventuale traume din copilărie, în speranța de a-și alinia stilul de a fi și de a conviețui cu celălalt. Apoi, sunt înșelați sau abuzați psihic.

Limbajul psihologic în viața de zi cu zi

Mai există o fațadă a acestei terminologii: este  din ce în ce mai folosită între interlocutorii din Socia Media, în timp ce își povestesc experiențele personale. Pe Tik Tok există video-uri prin care persoane fără studii în domeniul psihologic, oferă sfaturi cum să te ferești de unul dintre fenomenele abuzatoare dating-ului online, limbajul psihologic pătrunzând în conversațiile de zi cu zi.

„Într-un anumit fel, dintotdeauna se întâmplă ca oamenii să uziteze anumiți termeni în moduri în care un clinician nu ar face-o”, a declarat Dr. Jessi Gold, psihiatru la Universitatea Washington din St. Louis și membru al Asociației Americane de Psihiatrie.

Vorbind deschis despre boli mintale poate ajuta la destigmatizarea unor afecțiuni grave precum anxietatea și depresia, iar binele poate să reiasă chiar din a accepta să fii vulnerabil cu un nou partener.

Pot exista, totuși, dezavantaje mari în asumarea unui termen terapeutic prin intermediul unui videoclip sau printr-o meme pe TikTok: persoanele care nu sunt profesioniste în domeniu riscă să înțeleagă greșit.

Un exemplu concret ar putea fi termenul „trauma bonded”, care apare pe unele platforme de dating, sub forma conectării cu cineva în virtutea unor lupte comune; însă definiția clinică a termenului se referă la un model specific de abuz.

În spațiul aplicațiilor de dating anumiți termeni influențează utilizatorii, încercând să le inducă anumite alegeri, prin crearea unor tool-uri care susțin algoritmii ce produc matching-ul între doi oameni.

Sănătatea mintală vinde

Helen Fisher, antropolog biologic, cercetător senior la Institutul Kinsey și consilier științific pentru Match.com, a organizat un studiu despre comportamentul și atitudinile persoanelor singure din Statele Unite. Studiul, Singles in America, realizat chiar de către platforma Match, a chestionat aproximativ 5.000 de americani (care nu sunt membrii Match) în fiecare an.

În 2022, dr. Fisher a fost uluită de o descoperire. Când le-a cerut participanților să enumere ce caută la un potențial partener, antropoloaga s-s-a așteptat la răspunsurile obișnuite: atracție sexuală, încredere, umor și interese similare.

De data aceasta, însă, o altă caracteristică a fost în topul celor cinci preferințe. Respondenții doreau potriviri în funcție de maturitatea emoțională, capacitatea de a procesa și de a se confrunta cu sentimentele cuiva.

„Sunt un baby boomer”, a spus dr. Fisher. „În anii ’60 și ’70, nu asta încercam să vindem. Încercam să ne vindem inteligența, să fim distractivi, creativi și orientați spre carieră. Acum sănătate mintală vinde.”

Spună mercantil, dar o formă de vânzare a făcut dintotdeauna parte din procesul de curtare, de flirt. În 2010, când mediul întâlnirilor online a început să înflorească, oamenii și-au  aplatizat interesele pentru a reuși să se potrivească online cu cât mai multă lume, remarcă Jess Carbino, fost sociolog pentru Tinder și Bumble. Mulți au optat pentru informații generice, inofensive, a continuat ea, cum ar fi „‘Iubesc brunch-ul și câinele mătușii mele’”.

Doctor Jess Carbino: „În ultimii ani, însă, semnalizarea s-a schimbat. Un număr tot mai mare de oameni transmit acum detalii intime și specifice, inclusiv proclamații despre sănătatea lor mintală.”

Este o tehnică folosită atât pentru a-ți etala valorile, cât și pentru a elimina dintre posibilii pretendenți  – dacă terapia este esențială pentru tine, de exemplu, s-ar putea să nu vrei să te întâlnești cu cineva care nu a fost niciodată la un psiholog.

Mai mult, poate fi o dovadă că ai resursele financiare necesare pentru a primi îngrijire de acest tip.

„A fi transparent cu privire la terapie îți îmbunătățește și un anumit cachet cultural, cum spune Carolina Bandinelli, profesor asociat la Universitatea din Warwick din Anglia, care studiază romantismul și cultura digitală. Cu alte cuvinte, ești iluminat, ești cea mai bună versiune a ta. „Face parte din acest discurs de auto-optimizare”, dr. Bandinelli.

Și pentru bărbații heterosexuali în special, limbajul psihanalizei are un beneficiu suplimentar: poate diminua impactul disputei stereotipurilor privind bărbații care își evită emoțiile.

Mai sunt și cei care își mărturisesc extrem de vocal afecțiunile medicale, de exemplu, drept o atitudine cool, tot un apanaj al vulnerabilității. Riscul și în acest caz este cel al folosirii unor temerni științifici medicali uneori în mod eronat și, implicit, de a-i influența incorect pe cei din jur.

„Ne-ar fi foarte util să încercăm să folosim limbajul pentru a ne conecta unul cu celălalt”, conchide Capri Campeau, actor și creator de conținut din Los Angeles „în loc să folosești pur și simplu cuvinte doar de dragul de a trasa niște judecăți de valoare”.

Citește și: Poziția lotus și plăcerile nebănuite pe care le oferă

Sursă: www.nytimes.com