Testul Ceasului poate arăta dacă o persoană prezintă declin cognitiv, oferind astfel un instrument util specialiștilor pentru a interveni înainte ca demența Alzheimer să se dezvolte.
Acest test simplu presupune desenarea unui ceas și a orelor, în ordine corectă, în interiorul acestuia. Ulterior, în funcție de rezultate, persoana care efectuează Testul Ceasului și prezintă semne de declin cognitiv specifice demenței Alzheimer în fază incipientă poate primi recomandarea unor evaluări suplimentare.
Nu există o limită de timp, dar în general testul durează 1-2 minute.
Există mai multe metode de evaluare a Testului Ceasului, următoarea fiind una concisă și ușor aplicat, în urma căreia se poate obține un punctaj între 0 și 4 puncte:
Rezultatele testului trebuie supuse raționamentului clinic, dar scorurile mici indică necesitatea unor evaluări suplimentare.
Conturul distorsionat al cercului sau semnele grafice în plus sau în minus ori aglomerate/îngrămădite sunt frecvent întâlnite la persoanele cu disfuncție cognitivă.
Mai jos pot fi văzute câteva exemple de desene realizate de o persoană vârstnică fără disfuncție cognitivă (A) și la pacienți cu demență (B-E).
În aceste exemple, pacienții au fost instruiți să prezinte grafic ceasul la ora 11:10 (scorurile la Testul Ceasului sunt prezente sub fiecare desen).
Abilitatea de a desena numerele unui ceas și de a indica un anumit timp este o modalitate ușoară de a afla dacă un pacient are disfuncție cognitivă. Identificarea acestor pacienți oferă specialiștilor posibilitatea de a interveni înainte ca demența să se dezvolte.
De asemenea, experții atrag atenția că persoanele vârstnice cu hipertensiune prezintă un risc mai mare de demență și ar trebui ca Testul Ceasului să fie adoptat ca instrument de screening de rutină pentru disfuncție cognitivă la acești pacienți.
„Hipertensiunea arterială netratată dăunează, în mod silențios și progresiv, arterelor din subcortexul creierului și oprește comunicarea dintre subcortex și lobul frontal. Această deconectare duce la afectarea funcțiilor executive, cum ar fi planificarea, abilitățile vizual-spațiale, atenția la detalii și luarea deciziilor.
Testul cu ceas este cunoscut pentru evaluarea funcțiilor executive. MMSE evaluează și alte abilități cognitive, dar este slab corelat cu funcțiile executive”, a declarat Dr. Augusto Vicario, autorul studiului Heart-Brain, care a evaluat eficacitatea testului cu ceas, comparativ cu Testul MMSE.
Deși poate părea simplu de realizat acasă, Testul Ceasului trebuie efectuat doar de o persoană calificată în domeniu (medic de familie, neurolog, psiholog, psihiatru, geriatru), pentru a fi evitate erorile de interpretare.
Testul Ceasului reflectă funcțiile cortexului frontal și temporo-parietal și este un instrument de screening util și facil de realizat pentru depistarea pacienților cu disfuncție cognitivă, în special a celor cu boala Alzheimer, responsabilă de majoritatea cazurilor de demență.
Totuși, performanța la acest test nu confirmă diagnosticul de demență și nu înlocuiește doctorul sau psihologul, dar este utilă pentru a determina dacă se impun evaluări suplimentare ale funcției cognitive.
Astfel de evaluări sunt Testul MMSE (Mini Mental State Examination – constă în 30 de întrebări ce vizează diferite aspecte ale funcției cognitive (orientarea, atenția, înregistrarea, amintirea, posibilitatea de calcul, limbajul și abilitatea construcțională) sau testul de 5 cuvinte (pacientul e rugat să citească cuvintele cuprinse în test, să încerce să le memoreze, urmând să fie întrebat dacă și le amintește, putând fi ajutat să răspundă oferindu-i sugestii la fiecare cuvânt).