Stresul zilnic: 6 modalități prin care îl poți combate

Stresul zilnic poate fi numit inamicul numărul 1 al echilibrului nostrum emoțional. Experiențele stresante sunt o parte normală a vieții, iar răspunsul la stres este un mecanism de supraviețuire care ne determină cum anume să răspundem la amenințări.

Atunci când un factor de stres este negativ și nu poate fi respins sau evitat – cum ar fi concedierea de la locul de muncă sau problemele de sănătate ale unei persoane dragi, răspunsurile noastre biologice la stres ne pot afecta sănătatea fizică și mentală.

Din fericire, există multe instrumente bazate pe dovezi științifice care ne pot ajuta să combatem efectele negative ale stresului, în moduri sănătoase. Specialiștii ne recomandă să:

Recomandări

Stresul și implicațiile lui: pastila de PSIHO

Stresul și riscurile la care ne expune

Apelează la oamenii dragi

Un sprijin social puternic poate îmbunătăți rezistența la stres. Unii prieteni sau membri ai familiei pot fi buni ascultători. Alții ar putea excela la ajutorul practic, cum ar fi să-ți gătească ceva care îți place sausă te ajute să aibă grijă de copii, pentru a-ți oferi mai mult spațiu pentru tine. Sprijinul social poate crește și emoțiile pozitive și scădea emoțiile negative.

Relaxează-ți mușchii

Deoarece stresul face ca mușchii să se încordeze, stresul poate crea dureri de cap tensionate, dureri de spate și oboseală generală. Combate stresul și aceste simptome prin stretching, yoga, masaj sau băi calde. Poți încerca și relaxarea musculară progresivă, o metodă despre care s-a demonstrat că reduce anxietatea și îmbunătățește sănătatea mintală generală. Pentru a practica relaxarea musculară progresivă, pune-te într-o poziție confortabilă și alege o grupă de mușchi, cum ar fi mușchii inferiori ai picioarelor (majoritatea practicienilor recomandă să începem cu partea inferioară a corpului și să lucrăm orientându-ne de jos în sus). Inspiră și contractează mușchii timp de cinci până la 10 secunde, apoi expiră și eliberează mușchii brusc. Relaxează-te timp de 10 sau mai multe secunde și apoi treci la următoarea grupă de mușchi.

Practică meditația

Din ce în ce mai multe cercetări arată că meditația conștientă poate reduce stresul psihologic și anxietatea – chiar și programele de meditație mindfulness pe termen scurt funcționează. Pentru a începe, rezervă-ți cinci minute într-un loc liniștit, în care să poți sta și respira în voie. Concentrează-te pe momentul prezent; dacă gândurile rătăcite pătrund, recunoaște-le și apoi lasă-le să plece. Nu te judeca pe tine însuți pentru nimic din ceea ce simți sau gândești. La final, reconcentrează-ți ușor atenția înapoi la momentul prezent.

Somnul, cel mai bun prieten

Stresul zilnic afectează somnul pe timp de noapte. Cum să dormi mai bine? Este foarte important să avem o rutină de somn consecventă, care să ne lase timp de relaxare înainte de a adormi propriu-zis. Meditația și relaxarea pot ajuta la insomnie. De asemenea, evită cofeina și alcoolul după-amiaza târziu și seara. Lasă de-o parte orice tip de tehnologie, deoarece lumina albastră poate suprima melatonina (iar verificarea rețelelor sociale poate intensifica emoțiile). În cele din urmă, mișcă-ți corpul pe timpul zilei: un număr mare de cercetări sugerează că activitatea fizică poate îmbunătăți somnul, în special pentru adulții de vârstă mijlocie și vârsta a treia.

Fă sport!

Mișcarea nu numai că poate îmbunătăți somnul, ci poate combate direct stresul. Cercetăriloe au descoperit că adulții care lucrează și sunt angajați în orice tip de activitate fizică moderată, simt jumătate din stresul perceput de adulții care lucrează, dar care nu fac mișcare. Activitatea fizică poate anula, de asemenea, unele dintre efectele negative ale stresului, inclusiv impactul stresului asupra sistemului imunitar. O plimbare rapidă de 30 de minute sau o sesiune de dans în sufragerie sunt suficiente, dacă nu ești adeptul mersului la sală sau alergării prin parc.

O alimentație corectă

Atunci când se confruntă cu un factor de stres zilnic, sistemul nervos central eliberează adrenalină și cortizol, care afectează tractul digestiv, printre alte modificări fiziologice. Stresul acut poate ucide pofta de mâncare, dar eliberarea hormonului cortizol în timpul stresului cronic poate ajuta la combaterea acestui lucru. Cercetările sugerează că un nivel ridicat de cortizol combinat cu un consum ridicat de zahăr poate determina depunerea de grăsime în jurul organelor noastre interne – grăsime viscerală, care este asociată cu boli cardiovasculare și metabolice. O dietă bogată într-o varietate de nutrienți poate proteja sănătatea și poate oferi mai multă energie fizică pentru a face față provocărilor.