Criza alimentară globală lovește în cei mai oropsiți. 12 țări unde foametea face cele mai multe victime

În vreme ce aproape jumătate din populația planetei se confruntă cu supraponderabilitate sau obezitate, peste 1 miliard de persoane sunt subnutrite din cauza crizei nutriționale mondiale, care este exacerbată de războiul din Ucraina și de seceta, conflictele și instabilitatea la care sunt expuse permanent unele țări.

Lipsa unei nutriții adecvate, mai ales în cazul copiilor și femeilor, are consecințe devastatoare. „Criza alimentară globală a împins milioane de mame și copiii acestora în pragul foametei și al malnutriției severe”, a declarat Catherine Russell, directorul executiv UNICEF, cu ocazia publicării raportului Undernourished and Overlooked: A Global Nutrition Crisis in Adolescent Girls and Women [Subnutrite și ignorate: criza nutrițională globală ce afectează adolescentele și femeile].

Un miliard de adolescente și femei suferă de subnutriție

Potrivit raportului, care cuprinde o analiză completă și fără precedent a stării de nutriție a adolescentelor și femeilor la nivel mondial, peste un miliard de adolescente și femei suferă de subnutriție (inclusiv de subponderabilitate și statură mică), carențe de micronutrienți esențiali și anemie, având consecințe devastatoare pentru viața și bunăstarea lor.

Recomandări

Care este singura carne bună pentru creier, potrivit medicului neurochirurg Vlad Ciurea

Licoarea naturală care te ajută să scapi de stres și să dormi mult mai bine noaptea.…

În cazul fetelor și femeilor, o nutriție necorespunzătoare pe parcursul vieții poate duce la:

• slăbirea imunității
• dezvoltare cognitivă insuficientă
• risc crescut de apariție a unor complicații care le pun în pericol viața, inclusiv în timpul sarcinii și al nașterii, atrăgând consecințe grave și ireversibile care afectează supraviețuirea, creșterea și educația copiilor lor, precum și capacitatea acestora de a-și câștiga existența pe viitor

La nivel global, 51 de milioane de copii sub doi ani suferă de retard de creștere, fiind prea scunzi pentru vârsta lor din cauza malnutriției.

Potrivit unei noi analize incluse în raport, în aproximativ jumătate dintre aceste cazuri, întârzierea apare în timpul sarcinii și în primele șase luni de viață, adică în perioada de 500 de zile în care un copil depinde în totalitate de laptele matern.

Cele mai afectate țări de criza alimentară

Din 2020, numărul cazurilor de malnutriție acută raportate în rândul adolescentelor și femeilor însărcinate și al celor care alăptează a crescut de la 5,5 milioane la 6,9 milioane – mai precis cu 25% – în 12 dintre țările cel mai grav afectate de criza alimentară și nutrițională de la nivel mondial: Afganistan, Burkina Faso, Ciad, Etiopia, Kenya, Mali, Niger, Nigeria, Somalia, Sudanul de Sud, Sudan și Yemen.

Asia de Sud și Africa Subsahariană rămân epicentrul crizei nutriționale care afectează adolescentele și femeile, în regiunile respective trăind două din trei adolescente și femei din lume care suferă de subponderabilitate și trei din cinci adolescente și femei care suferă de anemie.

În același timp, adolescentele și femeile din gospodăriile cele mai sărace prezintă un risc de subponderabilitate de două ori mai mare decât cele care provin din gospodăriile cele mai înstărite.

Crizele globale continuă să limiteze în mod disproporționat accesul femeilor la alimente nutritive. În 2021, numărul femeilor afectate de nesiguranța alimentară era cu 126 de milioane mai mare decât cel al bărbaților, în condițiile în care diferența fusese de 49 de milioane în 2019. Astfel, în ceea ce privește nesiguranța alimentară, decalajul dintre femei și bărbați a crescut de peste două ori.

Măsuri pentru protejarea categoriilor vulnerabile

Raportul îndeamnă guvernele, partenerii și donatorii din cadrul programelor de dezvoltare și umanitare, organizațiile societății civile și actorii din domeniul dezvoltării să transforme sistemele alimentare, sistemele de sănătate și cele de protecție socială adresate adolescentelor și femeilor prin:

• Prioritizarea accesului adolescentelor și femeilor la o alimentație nutritivă, sigură și la prețuri accesibile și evitarea expunerii adolescentelor și a femeilor la alimente ultra-procesate prin intermediul restricțiilor de comercializare, al obligativității etichetării produselor pe partea frontală a ambalajului și al impozitării.

• Implementarea unor politici și măsuri legislative cu caracter obligatoriu vizând fortificarea pe scară largă a alimentelor consumate în mod curent, cum ar fi făina, uleiul de gătit și sarea, pentru a contribui la reducerea carențelor de micronutrienți și a anemiei în rândul fetelor și al femeilor.

• Asigurarea accesului gratuit al adolescentelor și femeilor din țările cu venituri mici și medii la servicii nutriționale de bază, atât înaintea și în timpul sarcinii, cât și în timpul alăptării, inclusiv la suplimente conținând complexe de micronutrienți administrate în perioada prenatală.

• Extinderea accesului la programe de protecție socială pentru adolescentele și femeile cele mai vulnerabile, inclusiv la transferuri în numerar și tichete menite să îmbunătățească accesul fetelor și femeilor la o alimentație nutritivă și diversificată.

• Accelerarea eliminării normelor sociale și de gen discriminatorii, cum ar fi căsătoria copiilor și distribuirea inechitabilă a alimentelor, a resurselor gospodăriei, a veniturilor și a muncilor casnice.

„Când o fată sau o femeie nu beneficiază de nutriție adecvată, se perpetuează inegalitatea de gen. Potențialul educațional și capacitatea de obținere a unor venituri scade. Crește atât riscul apariției unor complicații care pun în pericol viața, inclusiv în timpul sarcinii și al nașterii, cât și cel de a da naștere unor copii subnutriți. Știm de ce avem nevoie pentru a putea oferi sprijin și servicii nutriționale vitale femeilor și copiilor care au cea mai mare nevoie de ele. Trebuie doar să mobilizăm voința politica și resursele necesare pentru a acționa. Nu este timp de pierdut”, se mai arată în raport.