Pastile care dau somnolență. Nu te urca la volan dacă le iei!

De cele mai multe ori, pastilele care dau somnolență fac parte din categoria benzodiazepinelor, medicamente folosite în tratamentul insomniei, anxietății, atacurilor de panică. Există însă și alte tipuri de medicamente care pot da o stare de moleșeală, lipsă de energie, amețeală, confuzie, vedere neclară și scăderea vigilenței, unele la care nu te-ai fi așteptat, cum ar fi, de exemplu, antihistaminicele, anticonvulsivantele, anumite antibiotice sau medicamente pentru scăderea colesterolului.

E drept că astfel de medicamente nu sunt la fel de puternice ca benzodiazepinele, dar atunci când sunt luate într-o doză mai mare sau pe termen lung, pentru o afecțiune cronică, pot încetini viteza de reacție, cauzând accidente rutiere în cazul în care te urci la volan sub influența lor.

Pentru a nu pune în pericol sănătatea ta și a celorlalți, este contraindicat să conduci mașina atunci când iei astfel de pastile care dau somnolență.

Recomandări

Cu benzodiazepinele la volan. Gabriella Bondoc, medic psihiatru: „Au același efect ca alcoolul asupra creierului”

Medicamente (somnifere) şi pericole ale automedicaţiei

Benzodiazepinele, cele mai periculoase pastile care dau somnolență

Multe persoane care se confruntă cu insomnie sau stări de anxietate ori atacuri de panică primesc rețetă de la medicul psihiatru pentru benzodiazepine. Însă acestea trebuie să fie înștiințate de către medic că medicamentele cu pricina au efecte sedative și trebuie oprit șofatul pe parcursul tratamentului.

La fel de conștienți și de conștiincioși trebuie să fie pacienții care iau benzodiazepine. Prospectul acestor medicamente – și al tuturor în general – trebuie citit cu atenție! Doza recomandată de medic trebuie respectată întocmai, la fel și ora la care trebuie luat medicamentul. 

Reamintim că benzodiazepinele sunt substanțe psihoactive introduse în panelul drugtest al poliției – care mai include cocaina, opiaceele (morfină, fentanil, oxicodonă, hidrocodonă, codeină), canabisul, metamfetamina, metadona și ketamina.

Dacă prezența benzodiazepinelor – indiferent de cantitate – este depistată în organism în urma efectuării testului de către un echipaj de poliție în trafic, șoferul riscă fie închisoare de la 1 la 5 ani, fie amendă, conform articolului 336 alin. 2 Cod penal.

Aceste medicamente au același efect precum alcoolul asupra creierului. Mai mult, dacă sunt combinate cu alcool, efectul lor sedativ este potențat, deci te vei simți și mai somnolent.

Benzodiazepinele sunt sedative, anxiolitice, anticonvulsivante, hipnotice și miorelaxante, motiv pentru care nu trebuie să urcați la volan cât timp sunteți sub tratament cu ele, avertizează specialiștii în sănătate mintală.

Cele mai frecvente benzodiazepine prescrise sunt lorazepam (timp de înjumătățire 12 ore), alprazolam (timp de înjumătățire 12-15 ore) și clonazepam (timp de înjumătățire 30-40 de ore).

Mai sunt și altele, dar nu atât de des recomandate, precum bromazepam, nitrazepam, diazepam.

Efectele pot dura 4-5 ore, dar sunt și unele care au timp de înjumătățire mai mare, de 12 până la 24 de ore sau chiar mai mult. Altfel spus, o pastilă luată seara, de exemplu, poate ieși la drugtest chiar și a doua zi, seara.

Antihistaminicele de generație veche scad viteza de reacție

Somnolența, diminuarea vigilenței, amețeala, confuzia se numără printre posibilele reacții adverse ale antihistaminicelor de generație veche.

Chiar dacă nu sunt la fel de puternice precum benzodiazepinele, motiv pentru care nu sunt incluse în panelul de substanțe interzise drugtest, în prospectul acestor medicamente se menționează că pot afecta capacitatea de a conduce autovehicule, motiv pentru care nu este indicat să te urci la volan sub influența lor.

Printre efectele secundare ale tipurilor mai vechi de antihistaminice amintim:

• stări de somnolență
• reducerea coordonării, a vitezei de reacţie şi a judecăţii
• gură uscată
• vedere în ceață
• dificultăţi de urinare

Antihistaminicele care nu provoacă somnolenţă sunt în general cea mai bună opţiune, deoarece pot fi luate şi în timpul zilei fără să dea stări de somn. Există însă situații când pacienților le poate fi recomandat un antihistaminic de generație mai veche, mai ales dacă prezintă și tulburări de somn.

Din categoria antihistaminicelor cu puternic efect sedativ amintim acrivastina și levocetirizina, iar cele mai „blânde” sunt diclorhidrat de cetirizină, loratadina și clorhidrat de fexofenadina.

Discută întotdeauna cu medicul despre posibilele reacții adverse și asigură-te că nu pui în pericol viața ta sau a celorlalți urcându-te la volan sub influența unor astfel de pastile care dau somnolență.

Atenție la betablocante, recomandate pentru hipertensiune

Având în vedere că hipertensiunea este una dintre cele mai comune probleme de sănătate la nivel mondial, și consumul de medicamente destinate acestei afecțiuni este pe măsură.

Potrivit statisticilor CDC, unul din 3 americani suferă de hipertensiune, iar estimările se aplică și în cazul românilor, campioni la capitolul boli cardiovasculare.

În multe cazuri, pacienții cu hipertensiune urmează tratament pe viață cu betablocante, medicamente care inhibă producția de adrenalină, un hormon care cauzează bătăile rapide ale inimii. Prin scăderea ritmului cardiac este încetinită forța cu care este pompat sângele în artere, echilibrându-se astfel tensiunea arterială.

Însă reducerea producției de adrenalină ca urmare a administrării betablocantelor poate duce la o scădere a nivelului de energie, la moleșeală, stări de confuzie. Unii pacienți se plâng că astfel de pastile le induc o stare similară gripei.

În astfel de situații, medicul poate reduce doza de medicament pentru atenuarea acestor reacții adverse sau, dacă asta nu funcționează, poate decide schimbarea betablocantelor cu inhibitori ACE (inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei), care acționează diferit pentru a ține sub control tensiunea (dilată arterele coronariene, permițând astfel circulația mai eficientă a sângelui) și nu produc somnolență sau stări de oboseală.

Se recomandă prudență și în cazul administrării de blocante ale canalelor de calciu, diuretice sau inhibitori direcți ai reninei, utilizate deseori în tratamentul bolilor de inimă. Acestea pot cauza oboseală și slăbiciune.

Anumite antidepresive pot cauza somnolență sau, din contră, insomnie

Există numeroase medicamente care pot ajuta în lupta cu depresia, însă acestea trebuie administrate cu prudență și sub atenta monitorizare a medicului psihiatru, deoarece pacientul poate dezvolta toleranță la ele, necesitând doze din ce în ce mai crescute.

De asemenea, pacienții trebuie atenționați de medici dacă medicamentul prescris le poate afecta capacitatea de a conduce autovehicule.

Chiar dacă aceste substanțe antidepresive nu intră în categoria celor psihotrope care sunt incluse în panelul drugtest, asta nu înseamnă că este sigur să urci la volan sub influența lor.

Dintre antidepresivele care au cel mai mare potențial de somnolență, dar care în cazul anumitor pacienți pot determina exact efectul contrar, respectiv insomnie, amintim:

• antidepresoarele triciclice, cum ar fi amitriptilina, clomipramina, desipramina, doxepina, imipramina, nortriptilina, trazodona și trimipramina
• inhibitorii de SSRI, în special paroxetina, urmată de citalopram, escitalopram, fluvoxamina, sertralina și vilazodona
• inhibitorii de monoaminooxidază (IMAO), cum ar fi isocarboxazida, fenelzina, tranilcipromina

Alte efecte adverse ale antidepresivelor, în afară de somnolență sau insomnie, mai ales dacă nu se respectă doza prescrisă de medic, pot consta în: dureri de cap, senzație de leșin, vedere în ceață, comportament agresiv, gânduri de autovătămare, crize de plâns, vise stranii, lipsa orgasmului sau a erecției, inhibarea ejaculării, greață, diaree, dureri musculare sau articulare.

Alte medicamente care pot cauza oboseală sau somnolență

Din categoria medicamentelor ale căror reacții adverse pot include și stări de oboseală sau somnolență, raportate mai rar, ce-i drept, amintim:

• anumite antibiotice (amoxicilina, azitromicina, ciprofloxacina)
• antiemetice (clorhidrat de metoclopramidă anhidru, ciclizina, ondansetron)
• chimioterapice (agenți alkilanți, anticorpi monoclonali, antimetaboliți), inhibitori PARP (iniparib, olaparib), imunoterapii
• medicamente hipolipemiante (pentru colesterol crescut, trigliceride mărite), precum statinele (atorvastatina, fluvastatina, lovastatina, pitavastina, rosuvastatina, simvastatina) sau fibrații (fenofibrații)
• anticonvulsivantele (carbamazepina, fenobarbital, fenitoina, topiramat, acid valproic)
• inhibitorii pompei de protoni (mai ales tratamentul pe termen lung, mai mult de 3 luni, cu aceștia) pot cauza scăderea magneziului din sânge, determinând stări precum oboseală, slăbiciune, lipsa poftei de mâncare sau tulburări de somn (exemple: dexlansoprazol, esomeprazol, omeprazol, pantoprazol)

În concluzie, discută întotdeauna cu medicul despre tratamentul recomandat pentru a fi conștient de posibilele reacții adverse și nu te urca la volan dacă iei pastile care dau somnolență. 

Surse:

https://www.drugs.com/medical-answers/medications-make-you-sleepy-3570463/

https://www.aarp.org/health/drugs-supplements/info-06-2012/medications-that-cause-chronic-fatigue.html

https://www.drugs.com/medical-answers/medications-make-you-sleepy-3570463/

https://www.webmd.com/drug-medication/medications-fatigue-and-sleepiness

http://www.sleepscience.org.br/details/35/en-US/drug-induced-sleepiness-and-insomnia–an-update

https://health.usnews.com/health-care/patient-advice/slideshows/top-medications-that-can-make-you-tired