Generația sandwich este acea parte a populației care are un minor sau mai mulți în grijă, dar și un părinte sau o rudă apropiată ce are nevoie de ajutor. Studiile spun că acești oameni au nivel de stres și anxietate mai ridicate.
Un studiu realizat în 2021 în SUA spune că mai mult de jumătate dintre americanii în vârstă de 40 de ani sunt „sandwich” între un părinte în vârstă și proprii lor copii.
Generația sandwich sunt acei oameni care au grijă de copii sub 18 ani și rude mai în vârstă în același timp, oferind ore de muncă neremunerată – de la transport și vizite la medic sau alte activități legate de îngrijire și/sau sănătate în timp ce se ocupă și cu îndatorirea de a fi părinte.
Adică, în afară de propriul job și activitățile pe care le face acasă, inclusiv a avea grijă de propriul copil, un astfel de adult din această generație, mai are grijă și de un bătrân singur (de cele mai multe ori): e nevoie să verifice zilnic dacă e bine, îl duce la medic, are grijă să își ia medicamentele. În multe dintre situații, bătrânul este adus să locuiască cu familia adultului din generația sandwich.
Acești oameni prinși între părinți și copii au în grijă mai multe generații – părinții sau buncii, dar și proprii copii. Ori acest lucru este o provocare financiară, logistică și emoțională, mai ales în absența unui suport social real. Este extrem de solicitant să poți să-ți vezi de propria viață (care e ea însăși copleșitoare uneori) și, în același timp, să ai resurse financiare, de timp și, mai ales, emoționale pentru a face față provocării de a avea grijă de un părinte care, de cele mai multe ori, este bolnav ori singur.
Tocmai pentru că a face parte din generația sandwich este atât de solicitant, este important ca acel adult să nu uite să aibă grijă de el însuși, pentru a putea avea grijă de cei în vârstă și de copii. Prioritizarea îngrijirii de sine, în adevăratul sens al cuvântului – dormitul, mâncarea, hidratarea și, cel mai important, conectarea cu ceilalți, este esențială pentru cel care are grijă de două generații. Această grijă ne solicit emoțional, iar grija față de sine ne încarcă bateriile să putem face asta.
Așa cum în avion se cere ca părinții să-și pună mai întâi masca de oxigen și abia după aceea să o pună și copiilor, și în cazul celor care au grijă de bătrâni și de copii în același timp, aceștia au nevoie să aibă grijă mai întâi de ei, pentru a avea grijă de ceilalți.
În afară de grija penru sine – pentru a putea avea grijă de alții – mai e important să ceară ajutorul și să se bazeze și pe alții, nu doar pe ei înșiși. Ori, uneori poate fi greu să facă acest lucru, mai ales dacă nu au exercițiul comunicării propriilor nevoi. Tocmai de aceea este importantă acțiunea de a cere ajutor și de a spune când nu mai poți. pentru că epuizarea nu face decât ca oamenii care au nevoie de tine să rămână ai nimănui.
Împarte responsabilitatea îngrijirii unui bătrân cu frații (dacă ai) sau găsește o soluție în care să poți fi înlocuit, astfel încât să găsești timp pentru tine.