Vitamina care în doze mari otrăvește ficatul. E folosită într-un medicament anti-acnee foarte cunoscut

O alimentație „prea sănătoasă” vă poate îmbolnăvi. Cum este posibil acest lucru? Evident, prin excese. Chiar și ce e bun poate face rău, dacă nu ținem cont de moderație. Este și cazul excesului de vitamina A, fie că vorbim de alimente sau suplimente alimentare, luate prea cu ușurință și fără să ținem cont de recomandarea medicului. Mai mult, un medicament des utilizat în tratamentul acneei severe conține cantități mari de vitamina A, deci aviz celor care au deja probleme de sănătate!

Hipervitaminoza A sau toxicitatea indusă de această vitamină poate avea efecte serioase asupra sănătății. Ficatul, rinichii și oasele au de suferit când organismul primește mai multă vitamina A decât are nevoie de fapt.

Deși e foarte importantă pentru sănătatea ochilor, a inimii, a tiroidei și buna funcționare a sistemului imunitar și reproducător, vitamina A în exces se depune în ficat, îngreunându-i acestuia funcțiile esențiale. De cele mai multe ori, toxicitatea indusă de această vitamină are loc din cauza administrării de multivitamine în doze mari și pe termen lung. Dar și alimentația de tip „curcubeu”, bogată în carotenoizi, poate fi nocivă, mai ales dacă nu ținem cont de cantitate. Ce-i prea mult strică!

Recomandări

Funcționează cu adevărat? Ce se întâmplă dacă pui usturoi în nas pentru congestie

Reducerea riscului de demență: Cum consumul zilnic al acestei gustări și respectarea a două reguli esențiale…

Ce simptome dă toxicitatea indusă de vitamina A

Hipervitaminoza A poate da numeroase simptome, însă durerile de cap și erupțiile cutanate sunt specifice ambelor tipuri de toxicitate, acută și cronică. Alte semne ce pot sugera un exces de vitamina A în corp sunt:

• vederea în ceață
• lipsa poftei de mâncare
• amețeala
• somnolența
• durerile de stomac
• greața și/sau vărsăturile
• aftele bucale
• fotofobia (sensibilitatea crescută la lumină)
• mâncărimile pe piele
• unghiile care se rup sau se exfoliază cu ușurință
• îngălbenirea pielii și a mucoaselor (icterul)
• căderea excesivă a părului
• durerile de oase
• pielea uscată, aspră

În cazul sugarilor și copiilor mici, hipervitaminoza A poate determina înmuierea oaselor calotei craniului, fontanela bombată, globi oculari bombați sau proeminenți, incapacitatea de a lua în greutate.

Gravidele și femeile care plănuiesc să rămână însărcinate nu trebuie să facă exces de vitamina A, deoarece există riscul de apariție a malformațiilor congenitale la făt. De asemenea, este contraindicată folosirea cremelor cu retinol în timpul sarcinii.

Excesul de vitamina A este „otravă” pentru ficat

Mai precis, surplusul este stocat în celulele stelate din ficat, care în timp se hipertrofiază și determină producție exagerată de colagen, fibroză și leziuni hepatice.

Un studiu publicat în The American Journal of Clinical Nutrition a arătat că 33% din probele de biopsie hepatică prelevate de la pacienți decedați din diverse cauze prezentau concentrații extrem de ridicate de vitamina A. Doar 22% dintre probe au arătat un deficit din această vitamină, susținând teoria că toxicitatea vitaminei A este mai des întâlnită decât deficitul.

Alimente care conțin multă vitamina A

Multe persoane iau suplimente cu vitamina A fără să aibă cu adevărat nevoie. Și asta pentru că alimentația este în majoritatea cazurilor suficientă pentru a asigura doza zilnică recomandată din această vitamină.

Iată câteva dintre cele mai bogate surse alimentare în vitamina A:

• ficăței 
• somon
• păstrăv
• macrou
• ton
• unt 
• brânză cheddar
• brânză de capră
• ouă
• cereale și lactate fortificate
• cartofi dulci
• morcovi
• dovleac
• pepene
• mango
• caise
• papaya
• nectarine
• ardei gras
• spanac
• kale

Dacă suplimentăm cu ulei din ficat de cod, luăm pastile anticoncepționale (care cresc cantitatea de vitamina A), folosim pe termen lung creme cu retinol sau urmăm un tratament cu pilule pe bază de isotretinoin, indicate în tratamentul acneei, cu siguranță corpul se va confrunta cu un exces din această vitamină și încep să apară problemele.

Doza zilnică recomandată de vitamina A

Conform National Institutes of Health (NIH), doza zilnică recomandată (DZR) de vitamina A, în funcție de vârstă, este următoarea:

• De la 0 la 6 luni – 400 mcg
• între 7 și 12 luni – 500 mcg
• între 1 și 3 ani – 300 mcg
• De la 4 la 8 ani – 400 mcg
• între 9 și 13 ani – 600 mcg
• Între 14 și 18 ani – 900 mcg pentru băieți, 700 mcg pentru fete
• Peste 19 ani – 900 mcg pentru bărbați, 700 mcg pentru femei
• Femei gravide – 770 mcg
• Femei care alăptează – 1.300 mcg

Dieta care aduce nivelul vitaminei A la normal

Dacă prezentați simptome precum cele menționate mai sus și analiza de sânge pentru dozarea vitamina A relevă valori peste 1,4 mg/L, prima măsură constă în corectarea dietei și eliminarea multivitaminelor. De asemenea, poate fi indicată evitarea cremelor anti-aging cu retinol, precum și oprirea temporară a tratamentului anti-acnee cu produse pe bază de isotretinoin, doar cu acordul și la recomandarea medicului.

Regimul alimentar de echilibrare a vitaminei A este indicat să fie urmat pe o perioadă de aproximativ 3 luni și constă, în principal, în reducerea cantității de alimente bogate în carotenoizi și axarea pe proteine animale (carne de vită, pui, curcan), cereale organice (ovăz, quinoa, amaranth), nuci, legume și fructe „albe” (orez, cartofi, conopidă, țelină, păstârnac, rădăcină de pătrunjel, dovlecei, usturoi, ceapă albă, castraveți, banane, pere, mere etc.).

Pot fi excluse temporar alimente precum: ficatul, gălbenușul (poate fi consumat în continuare albușul), legumele foarte colorate (în special cele portocalii și roșii, precum și cele cu frunze de culoare verde închis).

Discutați întotdeauna cu medicul dumneavoastră înainte să urmați un astfel de regim. În funcție de gravitatea toxicității cu vitamina A pot fi necesare măsuri sau intervenții dietetice specifice.

Surse:

Penniston KL, Tanumihardjo SA. „The acute and chronic toxic effects of vitamin A”, Am J Clin Nutr. 2006 Feb;83(2):191-201. doi: 10.1093/ajcn/83.2.191. PMID: 16469975.

Wild J, Schorah CJ, Smithells RW. „Vitamin A, pregnancy, and oral contraceptives”, Br Med J. 1974 Jan 12;1(5897):57-9. doi: 10.1136/bmj.1.5897.57

Olsen K, Suri DJ, Davis C, Sheftel J, Nishimoto K, Yamaoka Y, Toya Y, Welham NV, Tanumihardjo SA. „Serum retinyl esters are positively correlated with analyzed total liver vitamin A reserves collected from US adults at time of death”, Am J Clin Nutr. 2018 Nov 1;108(5):997-1005. doi: 10.1093/ajcn/nqy190

„LiverTox: Clinical and Research Information on Drug-Induced Liver Injury [Internet]”, Bethesda (MD): National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases; 2012-. Vitamin A. [Updated 2020 Nov 4],  https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK548165/

Richard K Miller, Andrew G Hendrickx, James L Mills, Hans Hummler, Ulf-w Wiegand, „Periconceptional vitamin a use: How much is teratogenic?”, Reproductive Toxicology, Volume 12, Issue 1, 1998, Pages 75-88, ISSN 0890-6238, https://doi.org/10.1016/S0890-6238(97)00102-0.

Bozzo P, Chua-Gocheco A, Einarson A. „Safety of skin care products during pregnancy”, Can Fam Physician. 2011 Jun;57(6):665-7, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3114665/

NIH: Office of Dietary Supplements. (2016). Vitamin A [Fact sheet], ods.od.nih.gov/factsheets/VitaminA-HealthProfessional/