Stresul la copii și adolescenți

Stresul la copii și adolescenți este din ce în ce mai accentuat într-o eră a social media, a competiției generate de aceasta, a dorinței de a arăta din ce în ce mai bine, de a fi printre cei mai buni. Iată cum se manifestă stresul la copii și adolescenți și ce e de făcut.

Pe termen scurt, stresul poate fi depășit ușor, dar stresul cronic – de exemplu stresul cauzat de pandemie, tulburări sociale sau violență – este diferit. Lăsat necontrolat, stresul pe termen lung poate contribui la o listă lungă de probleme de sănătate fizică și mintală, la anxietate și depresie – tulburări care devin din ce în ce mai frecvente la tineri.

Au trecut deja mai bine de doi ani de la pandemia de covid-19, iar bolile mintale sunt la cote maxime, în special în rândul copiilor. De altfel, între anii 2016 și 2020, numărul copiilor cu vârste între 3 și 17 ani diagnosticați cu anxietate a crescut cu până la 29% și al celor cu depresie cu 27%, potrivit unui studiu publicat în 2022 în JAMA Pediatrics.

Stresul în rândul copiilor

Recomandări

Diferența dintre stres și anxietate

Stresul financiar: cum îi afectează pe copii

Stresul la copii nu arată întotdeauna ca stresul la adulți. Dar, la fel ca adulții, copiii și adolescenții pot găsi modalități sănătoase de a face față stresului. Împreună, tinerii și părinții pot învăța să detecteze semnele stresului în exces și cu instrumentele potrivite, să îl gestioneze. În cazul copiilor mici, tensiunea de acasă este o sursă comună de stres. Copiii pot fi tulburați de certurile în familie, divorț sau diferite pierderi. Chiar și schimbările care generează bucurie, cum ar fi o nouă casă sau sosirea unui nou frate pe lume, pot fi dificil de gestionat pentru un copil.

Școala este o altă sursă frecventă de îngrijorare pentru cei mici. Copiii mici ar putea fi stresați să-și facă prieteni, să se confrunte cu bullying-ul sau să se înțeleagă cu profesorii lor. Testele și notele joacă, de asemenea, un rol foarte important în nivelul de stres.

Stresul în rândul tinerilor

Pe măsură ce copiii cresc, sursele lor de stres se extind. Adolescenții sunt mai susceptibili decât copiii mici de a fi stresați de evenimente sau situații din afara casei. Afecțiunile de sănătate mintală sunt în creștere și pentru această grupă de vârstă. Au crescut cazurile de autovătămare, intoxicații cu medicamente și tulburări de alimentație în rândul acestei grupe de vârstă.

Relațiile sociale sunt deosebit de importante în adolescență. Mulți adolescenți își fac griji în legătură cu adaptarea, primele lor relații romantice și presiunea de la egal la egal în ceea ce privește consumul de substanțe și sex.

Stresul la copii și adolescenți: câteva dintre cele mai comune simptome:

    Iritabilitate și furie: copiii nu au întotdeauna cuvintele pentru a descrie cum se simt și uneori tensiunea se transformă într-o dispoziție proastă. Copiii și adolescenții stresați ar putea fi mai temperamentali sau mai certăreți decât în mod normal.
Schimbări de comportament: Un copil mic care obișnuia să fie ascultător, se comportă brusc așa cum nu îi stă în fire. Un adolescent odată activ, acum nu vrea să mai iasă din casă. Schimbările bruște pot fi un semn că nivelul de stres este ridicat.
Dificultăți de somn: un copil sau adolescent ar putea începe să se plângă că se simte obosit tot timpul, să doarmă mai mult decât de obicei sau să aibă dificultăți în a adormi noaptea.
Neglijarea responsabilităților: Dacă un adolescent începe să sară peste temele pentru acasă, uită să are numite responsabilități și nu le mai face, sau începe să amâne mai mult decât de obicei anumite lucruri, stresul ar putea fi un factor.
Schimbări în alimentație: mâncatul prea mult sau prea puțin poate reprezenta o reacție la stres.
Sistem imunitar scăzut: stresul apare adesea ca simptome fizice. Copiii care simt stresul raportează adesea dureri de cap sau de stomac și pot ajunge frecvent la medic.

Ce putem face?

Părinții și alți îngrijitori au un rol important de jucat în viețile copiilor, adoptând propriile obiceiuri sănătoase și ajutându-i pe aceștia să găsească strategii de gestionare a stresului. Iată câteva moduri prin care părinții pot lua măsuri:

    Modele de coping sănătos: Părinții/ îngrijitorii pot vorbi cu copiii despre modul în care s-au confruntat și ei, la rândul lor, cu propriile lor situații stresante.
    Să lăsăm copiii să rezolve problemele! Este firesc să vrei să rezolvi problemele copilului tău. Dar când părinții intervin la fiecare mică problemă, copiii lor nu au șansa să învețe abilități sănătoase de a face față.
    Promovarea alfabetizării media: Copiii din ziua de azi petrec mult timp online, unde se pot confrunta cu conținut îndoielnic, hărțuire cibernetică sau presiunile colegilor din rețelele sociale. Părinții pot ajuta învățându-și copiii să fie consume responsabil conținutul de pe internet și limitând timpul petrecut pe ecran.
    Combate gândirea negativă: „Nu sunt deloc bun la matematică”; „Îmi urăsc părul”. Copiii și adolescenții pot cădea cu ușurință în capcana gândirii negative. Ajută-ți copilul să se gândească cu adevărat dacă ceea ce spune este real, sau reamintește-i de momentele în care a muncit din greu și rezultatele s-au îmbunătățit.