Depresia este numită boala secolului XXI – cel puțin 5% din populația globului suferă de această tulburare psihică și peste 700.000 de persoane își iau viața în fiecare an, depresia fiind una dintre cauzele principale ale suicidului, arată un raport din 2023 al Organizației Mondiale a Sănătății.
Însă cifra suferinzilor de depresie este mult mai mare decât arată statisticile, având în vedere că această tulburare psihică este în continuare puternic stigmatizată, pacienții se tem să nu fie considerați „nebuni” sau „plictisiți” iar atunci când își conștientizează suferința și solicită ajutor, instituțiile statului se dovedesc incapabile să îl ofere, aceștia fiind nevoiți să se descurce de multe ori pe cont propriu, cu resurse financiare limitate.
Depresia este o tulburare mintală caracterizată de tristețe persistentă, nefericire şi de pierderea interesului pentru activităţile obișnuite.
Odată cu pandemia, cazurile de depresie, anxietate, atacuri de panică și alte tulburări psihiatrice au explodat, stresul prelungit, izolarea socială și teama de boală numărându-se printre factorii care au fragilizat extrem de mult sănătatea mintală a oamenilor.
Dacă ai aceste simptome timpurii de depresie, nu lăsa suferința să te acapareze, cere ajutor! Dacă familia sau prietenii nu te înțeleg, există linii telefonice gratuite unde poți suna pentru a fi ascultat și ajutat de profesioniști în sănătate mintală.
Un astfel de exemplu este depreHUB, TEL VERDE antidepresie 0800 0800 20 – disponibil non-stop și cu acoperire în toată țara, care poate fi apelat de persoane care au atacuri de panică, anxietate ori depresie.
Depresia se poate manifesta diferit la fiecare persoană, însă există câteva caracteristici comune.
Deși se spune că „frica păzește bostănăria”, pentru că ne ajută să fim mai vigilenți în situații de criză și să nu repetăm greșeli care s-au dovedit dureroase, expunerea pe termen lung la anxietate, la teama că oricând se poate întâmpla ceva rău este debilitantă și are repercusiuni majore asupra sănătății creierului.
În multe cazuri, depresia stă la baza acestei frici nejustificate. Dar și invers, anxietatea poate determina depresie. Problemele de concentrare, insomnia și oboseala sunt câteva dintre simptomele similare împărtășite atât de pacienții cu anxietate, cât și de cei cu depresie.
Totuși, cele două afecțiuni se tratează diferit, așa că este important să fie urmat tratamentul corect indicat de medicul psihiatru, în urma unui consult de specialitate.
Oboseala persistentă, marcată de lipsa energiei de-a lungul mai multor săptămâni sau luni, care nu este însoțită de manifestări fizice, face parte, de asemenea, din lista celor 7 simptome timpurii de depresie.
Senzația de oboseală este normală atunci când suntem răciți sau nu dormim bine într-o noapte, dar dacă aceasta persistă mai mult timp fără o cauză anume, poate fi un semn că „încolțește” depresia, unul dintre cele mai frecvente spun specialiștii.
Ca urmare a cercului vicios insomnie-oboseală, nivelul de cortizol crește, ceea ce afectează secreția normală de serotonină și dopamină, numiți și „hormonii stării de bine”.
Refuzul constant de a lua parte la evenimente sociale, cum ar fi ieșirea în oraș cu prietenii sau reuniunile cu familia, ar putea fi, de asemenea, un semn timpuriu al depresiei.
Izolarea socială survine pe fondul pierderii interesului și a plăcerii de a fi alături de alții. Astfel, activitățile uzuale, precum mersul la școală sau la serviciu, mersul la sală, ieșirile cu prietenii, vizitele familiale, nu mai sunt plăcute și nu mai prezintă niciun interes pentru persoana cu tulburare depresivă.
Nu de puține ori, chiar persoanele apropiate remarcă aceste simptome timpurii de depresie, înainte ca persoana deprimată să își conștientizeze suferința. Din păcate, în multe situații lucrurile avansează și această lipsă a interesului și izolarea socială pot duce la gânduri că „viața e grea și nu mai merită trăită”, apropiații neavând capacitatea de a empatiza cu cel care suferă și de a-l îndruma către un specialist în sănătate mintală.
Persoanele cu depresie pot manifesta o lipsă de preocupare pentru propria igienă – cum ar fi spălatul pe dinți, dușul, aplicarea deodorantului, schimbarea hainelor etc.
Acest fenomen survine pe fondul lipsei copleșitoare de energie și a senzației că „nu mai am putere să fac nimic” și „nimănui nu-i pasă oricum de mine”.
Însă neglijarea igienei nu face decât să adâncească izolarea socială, retragerea din relații și „din văzul lumii”, accentuându-se astfel simptomele depresive.
Acestea sunt doar câteva dintre gândurile care macină o persoană depresivă, cu precădere în timpul nopții. Astfel, nu e surprinzător că depresia, în 80% din cazuri, se asociază cu crize de insomnie – dificultate de a adormi, de a rămâne adormit pe timpul nopții și trezitul devreme.
La fel cum nici hipersomnia – adică somnul în exces – nu le este străină celor care se luptă cu depresia. Uneori, în timpul crizelor depresive se pot manifesta ambele fenomene: ba prea puțin somn, ba prea mult.
Senzația de iritabilitate și izbucnirile nervoase aparent nejustificate pot fi, de asemenea, simptome timpurii de depresie.
Sigmund Freud descria această tulburare psihiatrică astfel: „Depresia este furia întoarsă spre interior.”
Cei aflați în suferință manifestă frecvent crize de furie față de ei înșiși, din cauza sentimentului de inutilitate și a criticului interior permanent, care ne poate spune că nu suntem valoroși, că nu suntem în stare, că nu merităm, că nu vom reuși.
Lipsa stimei de sine, rușinea față de propria persoană, negativismul sunt elemente adesea întâlnite în „tabloul” simptomelor unei persoane depresive.
Depresia se manifestă adesea și sub forma lipsei de concentrare sau a distragerii cu ușurință a atenției. Astfel, cititul unei cărți, îndeplinirea unor sarcini la locul de muncă, efectuarea temelor pot deveni acțiuni chinuitoare pentru cel care se confruntă cu depresie.
Concentrarea necesită două elemente: dorința de a atinge un scop și credința că acel scop merită îndeplinit. Or, în cazul persoanelor depresive aceste deziderate sunt „sufocate” de sentimentul de inutilitate și de lipsa interesului.