Primul ajutor în caz de infarct. De ce se recomandă să ai aspirină la îndemână

Primul ajutor în caz de infarct trebuie acordat cât mai rapid, deoarece poate face diferența între viață și moarte. Cu cât persoana care suferă un infarct primește mai rapid ajutor medical, cu atât șansele de supraviețuire sunt mai mari, iar riscul de sechele permanente e mai mic.

Ce este un infarct și care sunt cauzele

Infarctul este o urgență medicală care constă în blocarea circulației sângelui către inimă, cel mai frecvent ca urmare a trombozei (cheag de sânge). În lipsa sângelui bogat în oxigen și substanțe nutritive, mușchiul inimii se poate necroza, cauzând decesul persoanei care suferă un infarct, dacă nu se iau măsuri rapid.

Există însă și alte cauze care pot determina apariția unui infarct.

Recomandări

10 semne că te lasă inima. Multe indicii apar pe piele, așa că uită-te cu atenție…

Ce boli neobișnuite ascund durerile în piept. Mulți cred că au infarct, dar alta e cauza!

• Aterocleroza – este o afecțiune comună a pereților vaselor sangvine, survenită pe fondul colesterolului în exces care, în timp, se întărește și duce la formarea unor plăci dure care reduc diametrul vasului de sânge. Aceste depuneri pot cauza complicații precum: angina pectorală, infarctul miocardic, cardiopatia ischemică, accidentul cerebral etc.
• Disecția de aortă
• Emboliile coronariene
• Prolapsul de valva mitrală
• Endocardita bacteriană
• Hipertrofia ventriculară

De asemenea, riscul de infarct este mai mare în caz de: fumat, consum excesiv de alcool, consum de droguri, dislipidemie, diabet, obezitate, hipertensiune, angină instabilă, apnee de somn, vârstă înaintată, istoric familial de boli de inimă, sedentarism, sex (femeile au un risc mai mare de atac de cord, mai ales după menopauză, ca urmare a scăderii nivelului de estrogen).

România are de două ori mai multe decese cauzate de infarct față de restul țărilor europene. La fiecare 30 de minute, un român suferă un infarct.

Infarctul miocardic acut este asociat cu o rată de mortalitate de 30%, de aceea este important ca pacienții să înțeleagă necesitatea consultației cardiologice ca metodă de prevenție a apariției bolii de natură cardiacă.

Citește și: Manevra Heimlich, cea mai simplă metodă de a salva viața în caz de sufocare cu un obiect străin (video)

Primul ajutor în caz de infarct: ce semne apar

Mulți dintre noi credem că semnele infarctului sunt intense și ușor de recunoscut, dar adevărul este că manifestările sunt destul de vagi și adesea pot fi puse pe seama oboselii sau anxietății. Din acest motiv infarctul miocardic este atât de periculos – pentru că semnele lui sunt ignorate și ajungem prea târziu la medic, când răul este deja făcut.

Din păcate, majoritatea oamenilor cred că durerea sau senzația de presiune sau apăsare în piept care durează mai mult de 15 minute este singurul semn de infarct. Prea puțini știu, de exemplu, că și transpirația excesivă face parte din categoria semne de infarct de neignorat.

Iată câteva semne de infarct cărora trebuie să le acordăm atenție:

• Dureri în alte zone ale corpului – durerea de mână, gât, umăr, spate, ceafă, maxilar sau stomac
• Amețeală sau senzație de leșin
• Oboseală sau somnolență
• Indigestie, greață, vărsături, eructații frecvente
• Transpirații reci, abundente
• Palpitații
• Dispnee sau senzație de sufocare, de lipsă de aer
• Paloare (piele palidă)
• Buze cu tentă vineție (cianoză)
• Puls rapid, slab sau neregulat

Citește și: Ce să faci dacă sare ulei încins pe piele. Remedii pentru arsuri cu ulei

În ce constă primul ajutor în caz de infarct

În cazul în care suspectați debutul unui infarct, primul lucru pe care trebuie să îl faceți este să sunați la numărul de urgență 112 și să comunicați simptomele persoanei suspecte de infarct. Încercați să nu mișcați pacientul sau să-l mișcați cât mai puțin. Este categoric interzis ca pacientul să se ridice să meargă, să facă eforturi.

Dacă dumneavoastră sunteți persoana cu simptome de infarct și nu e nimeni acasă, sunați imediat la 112 și comunicați simptomele și adresa la care să vină ambulanța.

Lăsați ușa descuiată și stați cât mai aproape de ea, ideal așezat pe jos, cu genunchii îndoiți și capul și umerii sprijiniți de o suprafață confortabilă.

Nu vă urcați la volan dacă spitalul este departe – așteptați să vină ambulanța!

Dacă sunteți cu cineva acasă, e important ca această persoană să încerce să vă calmeze, deoarece anxietatea nu face decât să crească ritmul inimii, care este deja suprasolicitată din cauza lipsei de sânge oxigenat.

Nu ignorați simptomele, nu așteptați ca acestea să treacă de la sine, nu tușiți în mod repetat, nu aplicați presiune pe piept și nu refuzați ca o persoană să solicite ambulanța dacă vă simțiți rău.

Nitroglicerină și aspirină în caz de infarct

Pentru ameliorarea durerii în piept se poate administra o pastilă de nitroglicerină (dacă există la îndemână și a fost recomandată anterior de medicul cardiolog) sub limbă sau, în cazul spray-ului, se pulverizează 1 puf sub limbă.

Nitroglicerina face ca durerea în piept să dispară în cel mult 5 minute. Dacă durerea nu se elimină după 5 minute, administrați o altă doză.

Nitroglicerina lărgeşte (dilată) vasele de sânge și este utilizată pentru întreruperea sau prevenirea pe termen scurt a crizelor dureroase cardiace (angină pectorală) şi în situatii cu risc de crize dureroase anginoase (stres sau efort fizic). De asemenea, poate fi utilizată în atacul de inimă (infarctul miocardic acut), ca terapie vasodilatatoare, în insuficiența cardiacă acută (insuficiența cardiacă stângă), în spasmul arterelor coronare determinat de cateterism în timpul angiografiei coronariene.

Atenție! Nitroglicerina poate ameliora durerea în piept, dar nu oprește în evoluție infarctul. De asemenea, este contraindicată în anumite situații. Citește aici mai multe informații despre nitroglicerină.

Dacă nitroglicerina are efect, până la venirea ambulanței se poate administra și un drajeu de aspirină pisată, care trebuie mestecată și înghițită fără apă.

Aspirina (acidul acetilsalicilic) împiedică „lipirea” în exces a plachetelor sanguine, acele celule care, în mod normal, atunci când este nevoie, se mobilizează şi formează „dopul” de coagulare (cheaguri). Administrarea aspirinei în caz de infarct previne creșterea în dimensiuni a cheagului deja existent care blochează circulația sângelui și ajută la dizolvarea acestuia.

Atenție! Aspirina nu se administrează dacă persoana este alergică la aceasta sau dacă există suspiciunea de ulcer gastric ori disecție de aortă, deoarece poate face mai mult rău. Citește aici prospectul aspirinei – sursa Agenția Națională a Medicamentului.

Dacă nu sunteți sigur că este vorba despre un infarct, evitați administrarea de aspirină și așteptați sosirea echipajului de la ambulanță!

Dacă persoana suspectă de infarct devine inconștientă, neresponsivă, există posibilitatea ca aceasta să fi suferit un stop cardiac, adică inima nu mai bate. În acest caz, reveniți cu un telefon la 112 pentru actualizarea stării victimei și pentru a primi instrucțiuni privind primul ajutor.

În România, 95% dintre persoanele care intră în stop cardiorespirator decedează pentru că nimeni nu știe să le acorde primul ajutor.

Cu fiecare minut de la instalarea stopului cardiorespirator, dacă nu se intervine cu măsuri de prim ajutor, șansele de supraviețuire ale victimei scad cu aproximativ 10%. În schimb, șansele la viață ale victimei cresc cu aproximativ 50-70% dacă manevrele de resuscitare și defibrilare automată sunt realizate în primele 3-5 minute de la instalarea stopului cardiorespirator.

Citește și: Primul ajutor în caz de stop cardiorespirator. Cum se face corect masajul cardiac

Surse: redcross.org.uk, medlineplus.gov, mayoclinic.org, ms.ro