Astmul este o boală cronică ce afectează multe milioane de oameni în întreaga lume. Pentru că se apropie Ziua Internațională a Astmului, din dorința de afla mai multe despre această boală, am stat de vorbă cu doamna doctor alergolog Claudia Adriana Nicolae, președintele AREA, Asociația Română de Educație în Alergii.
Ce se întâmplă doctore: Ce este astmul?
Dr. Claudia Adriana Nicolae: Astmul este o boală caracterizată de obstrucție și inflamație cronică a căilor respiratorii care afectează milioane de oameni din întreaga lume. Se manifestă prin episoade recurente de respirație șuierătoare (wheezing), lipsă de aer (dispnee), senzație de apăsare/constricție în piept sau tuse.
CSÎD: Care sunt simptomele astmului și cum se diagnostichează?
Dr. C.A.N.: Simptomele astmului includ dificultăți de respirație, tuse, respirație șuierătoare și senzația de constricție sau strângere a pieptului. Simptomele respiratorii pot varia pe parcursul întregului an, de la o lună la alta, dar și în cadrul unei săptămâni de la o zi la alta, precum și în cadrul aceleași zile, sugestivă fiind apariția simptomelor pe timpul nopții.
Stabilirea diagnosticului de astm presupune o anamneză atentă în condițiile unui istoric destul de sugestiv, un examen clinic corect și efectuarea unor probe funcționale respiratorii (spirometrie și determinarea fracției de oxid nitric în aerul expirat – FeNO). Datorită faptului că în cele mai multe cazuri vorbim despre un astm alergic, efectuarea unui consult alergologic și a testelor alergologice sunt necesare pentru a putea identifica și controla factorii declanșatori.
CSÎD: De ce apare astmul și la ce vârste?
Dr. C.A.N.: Cauzele astmului nu sunt pe deplin înțelese, dar studiile arată că o combinație de factori genetici și de mediu ar putea juca un rol important în dezvoltarea acestei afecțiuni.
Factorii de mediu care pot contribui la apariția astmului includ:
În plus, unele cercetări sugerează că factorii psihogeni pot agrava simptomele astmului, deși nu sunt considerați factori cauzali în dezvoltarea acestei afecțiuni.
În ceea ce privește vârsta de debut a astmului, poate varia de la frageda copilărie până la vârsta adultă. Simptomele astmului pot apărea la copii înainte de vârsta de 5 ani și sunt uneori greu de recunoscut, din cauza dificultății acestora de a descrie simptomele cu precizie.
CSÎD: Putem vorbi de o componentă genetică?
Dr. C.A.N.: Factorii genetici, de asemenea, indică o predispoziție în dezvoltarea astmului. Persoanele cu istoric familial de astm, alergii sau alte afecțiuni respiratorii sunt mai susceptibile să dezvolte astm. În prezent, cercetările încearcă să identifice genele implicate în astm și modul în care acestea interacționează cu factorii de mediu pentru a crește riscul de astm. Se crede că mai multe gene ar putea fi implicate în dezvoltarea astmului și că aceste gene ar putea influența răspunsul sistemului imunitar la factorii de mediu care pot declanșa simptomele astmului.
CSÎD: Chiar dacă este o boală cronică ce, înțeleg că nu se vindecă, poate fi gestionată. Care sunt indicațiile de tratament?
Dr. C.A.N.: Da, este o boală cronică nevindecabilă, dar a cărei simptomatologie poate fi ținută sub control până în punctul în care devine neglijabilă.
Indicațiile de tratament există ca formă de principii generale, dar tratamentul este personalizat în funcție de particularitățile pacientului, factori de risc, comorbidități, stil de viață, preferințe și scopuri.
Un pacient astmatic, chiar și cu simptomatologie controlată fără tratament, este recomandat să efectueze probe funcționale respiratorii anual.
CSÎD: Ce se întâmplă dacă nu se urmează tratamentul?
Dr. C.A.N.: Dacă simptomatologia nu este ținută sub control, inflamația și obstrucția bronșică se reinstalează, iar în prezența unui trigger se poate declașa o criză de tip astmatic.
CSÎD: Care sunt variantele agravate ale astmului?
Dr. C.A.N.: Persoanele care au simptome severe de astm sau care suspectează că ar putea avea o formă agravată a bolii care nu este controlată de tratamentul obișnuit, necesită un consult de specialitate pentru a decide încadrarea clinică și optimizarea strategiilor de tratament.
CSÎD: Putem vorbi de prevenție în cazul acestei boli?
Dr. C.A.N.: Pe lângă tratamentul medicamentos este important ca pacientul astmatic să adopte un anumit stil de viață și vorbim aici despre o serie de măsuri de prevenție.
Pacientul trebuie să evite, pe cât este posibil contactul cu alergenii – acei factori care ii declanșează criza (acarieni, polenuri, mucegaiuri, epitelii de animale, alimente, medicamente).
Se recomandă evitarea altor factori declanșatori precum :
CSÎD: Asociația Română de Educație în Alergii organizează de Ziua Internațională a Astmului, pe 4 mai, un eveniment caritabil „Să respirăm prin culoare”. Ce vă doriți prin acest eveniment?
Dr. C.A.N.: Expozitia Să respiram prin culoare urmărește cresterea conștientizării impactului alergiilor asupra calității vieții și are un scop caritabil. Fondurile strânse vor fi folosite de Asociația Română de Educație în Alergii (AREA) și asociația Din grijă pentru copii, pentru proiectul Gustos și sănătos in farfuria din spital.
La elaborarea răspunsurilor, dar și la organizarea evenimentului caritabil au participat și Alexandra Tița, medic rezident alergologie și imunologie clinică, membru activ AREA și asistent universitar Radu Gheorghiu, rezident pneumologie pediatrică, voluntar AREA.