Alimente care ne afectează creierul: Ce ar trebui să evităm?

Există anumite alimente care ne afectează creierul și care pot avea un impact constant și ireversibil asupra sănătății noastre. Acesta se poate observa direct în aspectul pielii, ochilor, părului, unghiilor și în modul în care funcționează creierul nostru. De aceea, conform recomandărilor medicilor, aceste alimente ar trebui consumate rar.

Produsele fast-food, prăjelile și margarina sunt doar câteva dintre alimentele care pot fi dăunătoare pentru organism. Alături de acestea, se numără și produsele ultra-procesate, precum brânza topită. Este important să avem grijă la ceea ce mâncăm și să optăm pentru alimente mai sănătoase și mai naturale, pentru a ne menține sănătatea fizică și mentală.

Băuturile carbogazoase

Aceste băuturi sunt pline de zahăr și aditivi artificiali care pot duce la o creștere a nivelului de insulină din organism, ceea poate declanșa probleme de memorie și atenție.

Recomandări

Laxative naturale care te scapă de constipație. Te ușurează complet

Simptomul care dă de gol cancerul de ficat. Îl observi după ce mănânci

Un consum ridicat de băuturi zaharoase nu numai că îți mărește talia și crește riscul de a dezvolta diabet de tip 2 și boli de inimă, ci are și un efect negativ asupra creierului tău. Un consum excesiv de băuturi zaharoase crește riscul de a dezvolta diabet de tip 2, corelat și cu riscul crescut de boală Alzheimer.

În plus, nivelurile mai ridicate de zahăr din sânge pot crește riscul de demență, chiar și la persoanele fără diabet.

Un studiu relaizat pe șobolani a descoperit că o dietă bogată în zahăr a crescut inflamația creierului și a afectat memoria.

Carbohidrații rafinați

Carbohidrații rafinați includ zaharurile și cerealele procesate intens, precum făina albă.

Aceste tipuri de carbohidrați au în general un index glicemic ridicat (IG). Acest lucru înseamnă că organismul tău îi digeră rapid, provocând o creștere bruscă a nivelurilor de zahăr și insulină din sânge.

De asemenea, când sunt consumate în cantități mai mari, aceste alimente au adesea o sarcină glicemică ridicată (SG). SG se referă la cât de mult ridică un aliment nivelul de zahăr din sânge, în funcție de dimensiunea porției.

Alimentele cu un IG și SG ridicate pot afecta funcția creierului.

Studiile au arătat că o singură masă cu o sarcină glicemică ridicată poate afecta memoria la copii și adulți.

Un alt studiu realizat pe studenți sănătoși a arătat că aceia care consumau o cantitate mai mare de grăsimi și zahăr rafinat aveau o memorie mai slabă.

Alimentele bogate în grăsimi trans

Grăsimile trans sunt un tip de grăsime nesaturată care poate avea un efect dăunător asupra sănătății creierului.

Deși grăsimile trans apar în mod natural în produsele animale precum carnea și lactatele, acestea nu reprezintă o problemă majoră. Grăsimile trans produse industrial, cunoscute și sub numele de uleiuri vegetale hidrogenate, sunt o problemă.

Aceste grăsimi trans artificiale se pot găsi în margarină, glazuri, gustări și prăjituri gata preparate și ambalate.

Studiile au arătat că atunci când oamenii consumă cantități mai mari de grăsimi trans, ei tind să aibă un risc crescut de boala Alzheimer, o memorie mai slabă, un volum cerebral mai mic și declin cognitivă.

Cu toate acestea, unele studii nu au găsit o asociere între consumul de grăsimi trans și sănătatea creierului.

Alimentele puternic procesate

Acestea includ alimente precum chips-uri, dulciuri, tăiței instant, popcorn de la cuptorul cu microunde, sosuri cumpărate din magazin și mese gata preparate.

Aceste alimente sunt de obicei bogate în calorii și sărace în alți nutrienți. Sunt exact tipurile de alimente care determină creșterea în greutate, ceea ce poate avea un efect negativ asupra sănătății creierului.

Un studiu efectuat pe 243 de persoane a arătat că acumularea grăsimilor în jurul organelor interne este asociată cu deteriorarea țesutului cerebral. Un alt studiu realizat pe 130 de persoane a constatat că există o scădere măsurabilă a țesutului cerebral chiar și în stadiile incipiente ale sindromului metabolic.

Compoziția nutritivă a alimentelor procesate din dieta occidentală poate afecta negativ creierul și poate contribui la dezvoltarea bolilor degenerative.

Un studiu care a inclus 52 de persoane a constatat că o dietă bogată în ingrediente nesănătoase a dus la o metabolizare deficitară a zahărului în creier și la o reducere a volumului cerebral. Acești factori sunt considerați principalii vinovați pentru apariția bolii Alzheimer.

Aspartamul

Aspartamul este un îndulcitor artificial folosit în multe produse fără zahăr.

Oamenii aleg să-l folosească adesea atunci când încearcă să piardă în greutate sau să evite zahărul atunci când au diabet. De asemenea, se găsește în multe produse comerciale care nu sunt destinat exclusiv persoanelor cu diabet.

Cu toate acestea, acest îndulcitor larg utilizat a fost, de asemenea, asociat cu probleme comportamentale și cognitive, deși cercetarea a fost controversată.

Aspartamul este format din fenilalanină, metanol și acid aspartic.

Fenilalanina poate trece prin bariera sânge-creier și poate perturba producția de neurotransmițători. În plus, aspartamul este un stresor chimic și poate crește vulnerabilitatea creierului la stresul oxidativ.

Unii cercetători au sugerat că acești factori pot afecta învățarea și reglarea emoțiilor.

Un studiu a analizat efectele unei diete bogate în aspartam. Participanții au consumat aproximativ 11 mg de aspartam pentru fiecare kilogram din greutatea corpului lor timp de opt zile. La sfârșitul studiului, aceștia erau mai iritabili, aveau o rată mai mare de depresie și performanțe mai slabe la teste mentale.

Alcoolul

Atunci când este consumat cu moderatie, alcoolul poate completa în mod plăcut o masă copioasă. Totuși, consumul excesiv poate avea efecte serioase asupra creierului.

Consumul cronic de alcoolului duce la o reducere a volumului creierului, la modificări metabolice și la perturbarea neurotransmițătorilor, care sunt substanțe chimice pe care creierul le folosește pentru a funcționa.

Persoanele cu alcoolism au adesea o deficiență de vitamina B1. Aceasta poate duce la o tulburare cerebrală numită encefalopatie Wernicke, care, la rândul său, poate duce la sindromul Korsakoff. Acest sindrom este caracterizat prin deteriorarea gravă a creierului, inclusiv pierderea memoriei, tulburări ale vederii, confuzie și instabilitate.

În plus, consumul de alcool în timpul sarcinii poate avea efecte devastatoare asupra fătului.

Un alt efect al alcoolului este perturbarea somnului. Consumul unei cantități mari de alcool înainte de culcare este asociat cu o calitate proastă a somnului, ceea ce poate duce la privarea cronică de somn.

Peștele bogat în mercur

Peștii mari precum tonul, rechinul și macroul pot conține cantități ridicate de mercur.

După ce o persoană ingerează mercur, acesta se răspândește în tot corpul, concentrându-se în creier, ficat și rinichi. La femeile însărcinate, se concentrează și în placenta și făt.

Efectele toxicității mercurului includ perturbarea sistemului nervos central și a neurotransmițătorilor și stimularea neurotoxinelor, ceea ce duce la deteriorarea creierului.

La fătul în dezvoltare și la copiii mici, mercurul poate perturba dezvoltarea creierului și poate cauza distrugerea componentelor celulare.

Cu toate acestea, majoritatea peștilor nu sunt o sursă semnificativă de mercur. De fapt, peștele conține proteină de înaltă calitate și multe substanțe nutritive importante, cum ar fi omega-3, vitamina B12, zinc, fier și magneziu. Prin urmare, este important să includem peștele într-o dietă sănătoasă.

Surse: healthline.com, webmd.com