Când vorbim despre slăbire, inevitabil se formează 2 tabere: una care susține că e bine să „slăbești încet, dar sigur”, alta care e convinsă că varianta optimă este să „slăbești repede și eficient”. Cum e mai sănătos și care este strategia cu șansele cele mai mari de reușită? Deși ați fi tentați să spuneți că prima variantă este cea corectă, lucrurile nu sunt atât de simple.
E adevărat că surplusul ponderal nu apare peste noapte. Mulți ne îngrășăm de-a lungul anilor, dar vrem să revenim la silueta din liceu într-o lună. Însă nici mentalitatea de tip „m-am îngrășat în 20 ani, o să slăbesc în 3 ani dacă sunt mai atent la ce mănânc” nu este sustenabilă. Iar asta pentru că slăbirea rapidă este mai motivantă pentru persoana în cauză și rezultatele pe care le vede și le simte o determină să fie mai consecventă în alegerile alimentare.
Aceste concluzii vin în urma unui studiu desfășurat pe parcursul a doi ani și care a examinat un eșantion de 262 de persoane. Participanții au fost împărțiți în 3 grupuri: slăbire lentă (sub 230 de grame/săptămână), slăbire rapidă (peste 680 de grame/săptămână) și slăbire moderată (între 230 și 680 de grame/săptămână).
Iar rezultatele obținute la finalul programului alimentar au fost grăitoare: participanții din grupul „slăbire rapidă” au avut de 5 ori mai multe șanse să scape de cel puțin 10% din greutatea inițială, într-o perioadă de 18 luni, în comparație cu cei din grupul „slăbire lentă”.
O altă metaanaliză confirmă aceste rezultate, după analizarea mai multor studii ce au avut drept scop identificarea strategiei câștigătoare în ceea ce privește ritmul de scădere în greutate.
Cu cât ne setăm un orizont de timp mai îndepărtat pentru a slăbi, cu atât suntem mai tentați să renunțăm la obiectiv și să cădem în plasa tentațiilor.
Să spunem că o persoană vrea să scape de 15 kilograme în plus. Dacă urmează principiul „slăbirii lente”, aceasta va slăbi cel mult 1 kilogram într-o lună. Asta înseamnă că restul kilogramelor, 14 la număr, se vor „topi” în următoarele 14 luni. O perioadă foarte lungă, în care persoana respectivă trebuie să rămână motivată, deși rezultatele nu sunt spectaculoase.
Dacă va călca strâmb în ceea ce privește alimentația și nu se ține de planul de antrenament – și sigur vor exista momente în acel interval lung de timp în care va simți că „o înghețată sau o shaorma cu cartofi nu-i un capăt de lume” sau „azi n-am chef de sală” -, chiar și acele sute de grame riscă să se întoarcă pe cântar, dacă în următoarea zi nu se aplică restricția calorică drastică.
Pe de altă parte, dacă aceeași persoană ia calea „slăbirii rapide” și topește cel mult un kilogram pe săptămână, asta înseamnă că într-o lună va scăpa deja de aproximativ 4 kilograme, iar în 4, 5 sau 6 luni maxim va atinge obiectivul stabilit. Nu cu înfometare, ci cu alimentație corectă din punct de vedere nutrițional, deficit caloric – acesta este „secretul” oricărei diete -, mișcare cât cuprinde și motivație la cote maxime, pentru că rezultatele sunt vizibile pe cântar și la haine de la o săptămână la alta.
Pe de altă parte, nici extrema cealaltă nu e bună. „Slăbirea rapidă” nu trebuie înțeleasă sub forma „minus 5 kilograme într-o săptămână”, deoarece asta va presupune, cu siguranță, înfometare și risc mare de cedare.
Cel mai bine este să îți setezi un obiectiv realist al kilogramelor pe care vrei să le elimini și un interval de timp pe care îl consideri optim în ceea ce privește menținerea motivației.
Dacă ți-ai propus să slăbești 30 de kilograme într-un an, nu este deloc imposibil, atâta vreme cât ești determinat și ai resursele mentale și fizice să îți atingi obiectivul în acest interval.
Cu siguranță rezultatele pe care le vei observa pe parcursul acestui proces te vor motiva mult mai puternic să continui până îți atingi obiectivul, dar și ulterior.
În definitiv, regimul alimentar care te va ajuta să scapi de excesul ponderal trebuie să devină un stil de viață, așa că profită de acest proces pentru a descoperi noi gusturi și combinații alimentare sănătoase care îți vor rămâne „prietene” o viață întreagă.
Surse:
Nackers LM, Ross KM, Perri MG. „The association between rate of initial weight loss and long-term success in obesity treatment: does slow and steady win the race?”, Int J Behav Med. 2010 Sep;17(3):161-7. doi: 10.1007/s12529-010-9092-y
Casazza K, Brown A, Astrup A, Bertz F, Baum C, Brown MB, Dawson J, Durant N, Dutton G, Fields DA, Fontaine KR, Heymsfield S, Levitsky D, Mehta T, Menachemi N, Newby PK, Pate R, Raynor H, Rolls BJ, Sen B, Smith DL Jr, Thomas D, Wansink B, Allison DB. „Weighing the Evidence of Common Beliefs in Obesity Research”, Crit Rev Food Sci Nutr. 2015;55(14):2014-53. doi: 10.1080/10408398.2014.922044