Căpșunile gigant pot părea tentante și chiar au un parfum plăcut, dar pot fi periculoase, mai ales pentru persoanele care au probleme cu rinichii, avertizează specialiștii.
Dacă vedeți pe tarabe în piețe sau pe rafturile din supermarket căpșuni uriașe, mari cât pumnul, evitați-le! Căpșunile gigant sunt cu siguranță obținute cu ajutorul unor substanțe care accelerează coacerea și creșterea în dimensiuni a acestora.
Citește și: Cum faci diferența între căpșunile românești și cele grecești. Detaliul esențial de care nimeni nu ține cont
Deși căpșunile sunt surse excelente de vitamine și minerale, cele uriașe nu sunt atât de nutritive, ba mai mult, ne fac mai mult rău decât bine. Pesticidele folosite în exces pentru a le grăbi coacerea și a le determina creșterea exagerată pot avea un efect nociv asupra rinichilor, dar nu numai.
E adevărat că sunt și soiuri speciale de căpșuni care cresc foarte mari, un singur fruct putând ajunge chiar și la 100 de grame. Însă căpșunile gigant de pe la noi sunt, în majoritatea cazurilor, rezultatul folosirii acestor substanțe deloc inofensive pentru sănătate.
Un prim indiciu că au fost folosite chimicale pentru obținerea căpșunilor, în afară de gustul inconfundabil, este forma acestora. Căpșunile naturale care nu sunt forțate cu tot felul de chimicale au o formă de inimă, în timp ce căpșunile chimizate au de regulă o formă conică sau pătrată.
Un alt indiciu este culoarea: căpșunile naturale au o culoare uniformă, inclusiv la codiță sunt roșii, în timp ce căpșunile gigant au porțiuni verzi în partea de jos și roșii în partea de sus, sau invers.
Fiți atenți și la semințele căpșunilor: cele naturale au semințe aurii, cele chimizate au de regulă semințe roșiatice.
Un ultim indiciu este textura. Căpșunile de calitate inferioară sunt albicioase în interior și nu au pic de suc, părând mai degrabă că muști dintr-un măr decât dintr-o căpșună. Cele naturale sunt suculente și roșii în interior.
Același lucru este valabil în cazul roșiilor țuguiate. Unii fermieri folosesc o substanță care are rol de stimulent în polenizare și maturare forțată a fructelor.
Mai multe studii arată că un consum regulat de fructe și legume forțate cu ajutorul acestei substanțe chimice să se coacă timpuriu poate avea numeroase efecte nocive asupra sănătății.
Printre aceste probleme de sănătate cauzate de alimentele excesiv de „chimizate” se numără amețeala, slăbiciunea, crampele abdominale, diareea, scăderea poftei de mâncare, salivarea excesivă, lăcrimarea. De asemenea, aceste chimicale pot avea efecte hepatotoxice și cresc riscul de boală cronică de rinichi.
Surse:
Wan ET, Darssan D, Karatela S, Reid SA, Osborne NJ. „Association of Pesticides and Kidney Function among Adults in the US Population 2001-2010”. Int J Environ Res Public Health. 2021 Sep 29;18(19):10249. doi: 10.3390/ijerph181910249
Shearer JJ, Sandler DP, Andreotti G, Murata K, Shrestha S, Parks CG, Liu D, Alavanja MC, Landgren O, Beane Freeman LE, Hofmann JN. „Pesticide use and kidney function among farmers in the Biomarkers of Exposure and Effect in Agriculture study”. Environ Res. 2021 Aug;199:111276. doi: 10.1016/j.envres.2021.111276