STUDIU Fericirea: ce o influențează?

Fericirea presupune o stare de bine. Privește în retrospectivă ultimul an. Ești mai fericit decât erai acum un an sau nu? Pentru a răspunde la această întrebare, va trebui să reflectezi asupra amintirilor tale din anul trecut și să le compari cu starea ta actuală. Dar cât de fiabile și precise sunt amintirile tale cu privire la ultimul an?

Mai întâi de toate e interesant să înțelegem că amintirile noastre – chiar și cele fericite – nu reflectă întotdeauna realitatea. Ele pot fi influențate de nivelul de atenție, factori disturbatori, starea noastră în general. În documentarul Mintea (Netflix), realizatorii aduc în prim plan cazuri de oameni care au avut amintiri alterate legate chiar de evenimente importante din viața lor. Mai mult, cercetătorii din documentar arată cazuri de victime ce și-au identificat greșit agresorii. Toate acestea ne arată cât de influențabile ne pot fi amintirile, mai ales în contextul în care vrem să comparăm starea de bine de acum cu cea din trecut.

Ce spun studiile

O lucrare recentă (2020) a lui Alberto Prati (Universitatea din Oxford) și Claudia Senik (Universitatea Sorbona) și-a propus să exploreze cum evoluează stare noastră de fericire în corelație cu amintirile noastre. Cercetătorii au extras mai întâi un set mare de date din British Household Panel Survey (BHPS), analizând informațiile de la peste 20.000 de participanți.

Recomandări

Fericirea: cum o găsim atunci când lucrurile nu merg așa cum am plănuit

5 obiceiuri care îți aduc fericirea și o întrețin pe termen lung

Ei au analizat legăturile dintre mai multe variabile, inclusiv satisfacția actuală cu viața (evaluările la întrebarea „Cât de nemulțumit sau mulțumit ești de viața ta în general?”); satisfacția de viață (răspunsul de anul trecut la aceeași întrebare); schimbarea observată în satisfacția de viață (comparând cele două) și schimbarea raportată în satisfacția de viață (răspunsul la întrebarea: „Ați spune că sunteți mai mulțumit de viață, mai puțin mulțumit sau vă simțiți cam la fel ca acum un an?”).

În primul rând, ei au descoperit că satisfacția medie a vieții curente în cadrul eșantionului a fost la nivelul superior (5,19 din 7), o constatare care se aliniază cu cercetările anterioare care arată că majoritatea oamenilor sunt mulțumiți cu viața lor. În al doilea rând, au descoperit că nivelul fericirii tinde spre stabilitate. Majoritatea oamenilor au declarat că sunt la fel de mulțumiți ca anul trecut. Răspunsurile care au raportat o schimbare pozitivă au depășit numărul celor care au raportat o schimbare negativă.

În al treilea rând, au descoperit că oamenii au fost capabili să urmărească schimbările în fericirea lor. Cei care au observat creșteri ale satisfacției cu viața au avut tendința de a raporta o schimbare pozitivă de trei ori mai des decât una negativă. Participanții cu scăderi observate ale satisfacției cu viața au raportat de două ori mai multe schimbări negative decât cele pozitive.

Autorii au inclus apoi o analiză a unui al doilea set de date dintr-un sondaj lunar francez, privind încrederea consumatorilor pe un eșantion reprezentativ de peste 18.000 de francezi. Sondajul întreabă despre satisfacția actuală cu viața, precum și despre nivelul de satisfacție în urmă cu un an. Rezultatele din acest eșantion au arătat că „bunăstarea medie raportată la un moment dat este mai mare decât bunăstarea medie amintită pentru aceeași perioadă”. Cu alte cuvinte, concluzionează autorii, „Majoritatea oamenilor raportează o evoluție a satisfacției de viață care este diferită de cea observată de-a lungul timpului. În medie, oamenii tind să exagereze îmbunătățirea satisfacției cu viață în timp.”

În cele din urmă, autorii au explorat dacă amintirile sunt limitate la fericirea recentă sau se pot generaliza în timp. În acest scop, ei au folosit Panelul SocioEconomic German (SOEP), un set de date cu peste 11.000 de participanți cărora li s-a cerut să „reconstituie modelul satisfacției lor de viață în ultimii zece ani”. Comparând aceste răspunsuri retrospective cu rapoartele anuale de satisfacție ale participanților, autorii au descoperit că „Oamenii mai mulțumiți tind să exagereze îmbunătățirea satisfacției cu viața lor; dimpotrivă, oamenii nemulțumiți tind să subestimeze. Acest lucru este valabil pentru amintirea fericirii recente și îndepărtate.”

Autorii concluzionează prin a spune că ceea ce își amintesc oamenii în ceea ce privește bunăstarea din trecut pare să fie influențat de nivelul lor actual de satisfacție în viață. Oamenii fericiți au tendința de a supraestima evoluția pozitivă a satisfacției vieții lor, cei nefericiți fiind predispuși să exagereze înrăutățirea acesteia.

Fericirea: cum ne afectează modul în care vedem trecutul

Specialiștii spun că se pare că nivelurile de fericire sunt legate de comportamentul nostru. De exemplu, oamenii fericiți pot crește în timp în optimism, încredere și deschidere către experiență, în timp ce oamenii nefericiți pot evolua către pesimism, neîncredere și frică din ce în ce mai mari. Practic fericire ne influențează comportamentul și comportamentul ne influențează nivelul de fericire.

Autorii nu se aventurează să ofere soluții, dar descoperirile lor se aliniază cu cercetările din psihologia cognitivă care arată modul în care amintirile, gândurile și percepțiile distorsionate pot submina procesul decizional și sănătatea mintală.

Ca atare, aceste descoperiri indică o linie promițătoare pe care terapeuții o pot folosi în cabinetele de psihologie: analiza intervențiilor clinice care pot ajuta clienții să corecteze amintirile de fericire incorecte (de exemplu, prin menținerea unui jurnal) pentru a îmbunătăți acuratețea evaluărilor de stare de bine, care la rândul lor pot duce la îmbunătățirea stării de spirit și la obiceiuri comportamentale adaptative.