La fiecare 30 de minute, un român moare de infarct. De altfel, bolile cardiovasculare sunt ucigașul numărul 1 în România, însumând aproape 60% din totalul deceselor.
Pentru că simptomele infarctului sunt variate, în funcție de intensitatea lor, pacientul poate solicita ajutor medical de urgență sau le poate confunda cu alte afecțiuni, astfel că vizita la medic poate fi întârziată de la câteva ore până la mai multe zile. Este însă foarte important să se recunoască semnele și simptomele unui infarct miocardic și să se solicite imediat asistență medicală de urgență pentru a beneficia de o intervenție promptă și adecvată.
Aflăm care sunt simptomele infarctului și în ce constă tratamentul de la dr. Sebastian Vasilescu, medic specialist cardiolog – cardiologie intervențională.
Infarctul miocardic, cunoscut și ca atac de cord, se poate manifesta prin semne și simptome diverse, precum:
În cazul unui infarct „dus pe picioare”, pot apărea o serie de complicații, precum insuficiența cardiacă, aritmiile, tromboembolismul sau complicații la nivelul pericardului, care uneori necesită chiar intervenție chirurgicală de urgență și tratament medicamentos adecvat.
Citește și: Primele semne de INFARCT trec neobservate. La ce să fii atent, în afară de durerea în piept
În astfel de situații, alegerea tratamentului depinde de gravitatea și caracteristicile individuale ale pacientului, iar opțiunile sunt:
Aceasta implică administrarea unui medicament trombolitic (care dizolvă cheagurile de sânge) pentru a restabili fluxul sanguin în artera coronară obstructată. Tromboliza este eficientă în primele ore de la debutul simptomelor și poate reduce leziunile la nivelul inimii. Această terapie este o soluție de rezervă numai în cazul în care nu poate fi accesat un laborator de cateterism cardiac în timp util.
Acesta este un procedeu intervențional minim invaziv în care un cateter este introdus în artera coronară obstructată. Apoi, se utilizează o sondă specială pentru a deschide artera și a restabili fluxul sanguin. În timpul angioplastiei, se poate efectua și implantarea unui stent coronarian (o mică structură metalică) pentru a menține artera deschisă.
Aceasta este o procedură chirurgicală în care se creează o nouă rută pentru a ocoli arterele coronare îngustate sau obstruate. Se preia o arteră sau o venă de la altă parte a corpului și se conectează cu artera coronară deasupra și sub zona obstruată. Bypassul coronarian restabilește fluxul sanguin către zona afectată a inimii.
Pacienții cu infarct miocardic sunt adesea tratați cu medicamente pentru a controla simptomele, a preveni complicațiile și a promova vindecarea. Acestea pot include anticoagulante (pentru a preveni formarea de cheaguri), antiagregante plachetare (pentru a preveni agregarea plachetară), beta-blocante (pentru a reduce stresul asupra inimii) și inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (pentru a reduce tensiunea arterială).
Citește și: La ce pericol te expui dacă iei anticoagulante fără recomandarea medicului
Timpul este un factor crucial în gestionarea unui infarct miocardic și poate face diferența în rezultatele și recuperarea pacientului. Vorbim aici despre restabilirea fluxului sanguin prin angioplastie coronariană sau tromboliză în cazul în care infarctul miocardic este cauzat de obstrucția arterei coronare care furnizează sânge inimii.
În acest fel, putem reduce leziunile miocardice, astfel scade și riscul de apariție a complicațiilor asociate, cum ar fi aritmiile cardiace periculoase, insuficiența cardiacă sau afectarea structurală a inimii. Totodată, o intervenție promptă poate crește șansele de supraviețuire și poate contribui la o recuperare mai rapidă și mai completă.
Într-unul dintre cazurile recente de astfel de infarct „dus pe picioare”, pe care le-am rezolvat cu succes, pacientul în vârstă de 65 de ani s-a prezentat la noi, în ambulatorul OCH, cu dureri retrosternale care au început cu aproximativ opt zile în urmă.
EKG-ul efectuat de cardiologul din ambulator a confirmat un infarct miocardic de perete inferior subacut. L-am redirecționat imediat pentru o coronarografie de urgență. Rezultatele investigației au confirmat infarctul de perete inferior subacut cu ocluzia totală a arterei coronare drepte (CD) de la ostium și o stenoză de aproximativ 90% a arterei coronare interventriculare anterioare (IVA).
Intervenția a fost dificilă și a durat mai bine de două ore până ce am reușit să recanalizăm artera coronară dreaptă prin dilatații repetate și am implantat două stenturi active farmacologic. A fost o intervenție deosebit de dificilă, deoarece infarctul nu fusese diagnosticat în primele 24 de ore, ci cel mai probabil s-a produs cu 5-7 zile înainte ca pacientul să se prezinte la medic.
În aceeași procedură, după recanalizarea arterei coronare drepte și restabilirea fluxului sanguin, am realizat și dilatarea cu implantarea unui stent activ farmacologic în artera interventriculară anterioară, care avea o stenoză de 90% și o placă de aterom instabilă.
Am intervenit pentru a preveni un viitor infarct de perete anterior. A fost o provocare în acest caz deoarece infarctul nu era recent, iar traversarea și dilatarea leziunilor deja calcifiate au durat foarte mult.