Creierul – un mister încă nedeslușit

Creierul a fost subiectul a numeroase studii. Sunt nenumărați cercetători care încearcă să deslușească misterele creierului. Avem multe informații care au mai făcut cât de cât lumină, mai ales de când se folosește RMN-ul funcțional în cercetare, însă, este important, cel puțin din când în când, să ne amintim de ceea ce nu știm despre creier.

Studii despre creier

O prezentare a rezultatelor recente din lumea neuroștiințelor sugerează în continuare cât de puține știm de fapt despre creier. Un studiu de peste un deceniu indică faptul că americanii obțin scoruri mai slabe la testele de IQ în fiecare domeniu, cu excepția raționamentului spațial. De ce ar trebui să fie așa? Nu este clar. Cercetătorii indică suspecții obișnuiți – rețelele sociale, televiziunea, intervale mai scurte de atenție– dar aceasta este într-adevăr o listă de „lucruri care nu-mi plac”, mai degrabă, decât o legătură cauzală clar stabilită cu inteligența.

Un alt set de studii s-a concentrat pe undele gama din creier. Le folosim pentru a comunica mai bine între regiunile creierului și sunt utile (mai multă activitate a undelor gamma pare a fi mai bună) pentru o listă generală de lucruri, inclusiv vindecare, învățare, memorie și somn. Persoanele deprimate au suprimat activitatea undelor gamma, iar undele gamma își au originea în aceeași parte a creierului ca și simțul mirosului, astfel încât persoanele deprimate au adesea o capacitate mai mică de a mirosi lucruri. Dar de ce au loc oricare dintre aceste conexiuni? Chiar nu știm. Terapia cu unde gamma se poate dovedi a fi indicată pentru depresie. Sau poate nu. E prea devreme pentru a spune cu certitudine.

Recomandări

TEST: Află ce vârstă are creierul tău

Condimentul care „sufocă” creierul. Îl punem zilnic în mâncare – să fie oare cauza demenței?

Un al treilea studiu a constatat că toți avem cicluri mentale, care durează de la câteva zile până la cincizeci de zile, care ne afectează comportamentul în diferite moduri subtile. Aceste tipare sunt previzibile odată ce le cunoști și nu sunt determinate în mod conștient. Ele par să afecteze starea de spirit și acuitatea mentală. Ele nu sunt aparent afectate de fazele lunii, ci mai degrabă de propriile noastre modificări biochimice interne.

Concluzie:

Mai avem încă multe de învățat despre creierul nostru și despre mijloacele noastre de a comunica unul cu celălalt. Continuăm să facem progrese și avem ocazia să fim mai deștepți în ceea ce privește umanitatea noastră, iar aceasta este o veste bună. Însă, creierul rămâne, totuși, în mare parte, un mister.