A te elibera de suferință – ce te împiedică să o faci?

Decizia de a te elibera de suferința provocată de anumite persoane sau evenimente din viața ta poate fi una dintre cele mai bune decizii. Tocmai pentru că renunțarea la evenimente dureroase te poate scoate din rolul de victimă.

A te elibera de suferință este mai ușor de spus decât de făcut. C u toate acestea, odată ce ai reușit să o faci, te poți elibera de povara pe care o porți, povară ce pune presiune pe psihicul și viața ta: fie că ești în sfârșit eliberat de acea relație proastă care te bântuie, eliberat de imaginea pe care ai avut-o cândva despre viața ta și care arată diferit de realitate, eliberat de așteptările societății sau de o copilărie greu de amintit, dar pe care nu o poți uita.

Probabil că vrei să faci asta, dar nu știi cum să începi procesul. Nu știi cum să lași viața să fie așa cum este în acest moment, să renunți la un viitor care nu s-a întâmplat încă și să faci pace cu trecutul care nu a decurs așa cum ai vrut. Ne dorim liniște și știm că eliberarea este o cale de a ajunge acolo, totuși ne agățăm de ideile, visele, nemulțumirile și durerea care ne țin departe de pacea pe care o dorim. De ce facem asta? De ce nu putem să mergem mai departe?

Recomandări

Suferința nevăzută a oamenilor cu tulburări de personalitate. Psihanalist: „Persoana profund deprimată are senzația că e…

Cum să treci peste o despărțire- adio suferință!

În primul rând, eliberarea este un proces care necesită timp. De exemplu, a da drumul pentru a putea ierta pe cineva înseamnă a depune un efort conștient pentru a elibera ceva dureros care ți s-a întâmplat, a di conștient și a nu mai intra în pattern-uri de gânduri negative, de furie, de resentimente sau de durere. Angajându-te în acest proces, faci o alegere rațională de a nu mai suferi din cauza unui lucru asupra căruia nu ai avut niciodată control. Când vedem renunțarea în acest fel, devine clar că renunțarea devine sinonimă cu eliberarea. Este libertatea de victimizarea trecută și viitoare, deoarece atunci când renunți la evenimente dureroase, acestea nu îți mai definesc sau controlează prezentul.

De ce este atât de greu să dai drumul

Nu ești o persoană rea dacă îți este greu să ierți pe cineva care te-a rănit. Ca oameni, programați să ne amintim experiențele negative, astfel încât să le putem preveni. Prin urmare, a ierta pe cineva care ne-a făcut rău sau a renunța la o experiență proastă este împotriva instinctului nostru de supraviețuire. De cele mai multe ori, este înțelept să îți asculți instinctele. Dar dacă te țin prins într-un loc care nu îți permite să scapi de suferință, este timpul să te decizi să renunți.

Psihologii spun că atunci când alegem să nu urmăm calea eliberării, este ca și cum ne-am hotărî să purtăm cu noi o piatră grea care ne încarcă și pune presiune pe noi.

Eliberarea de suferință are legătură cu conștientizarea

Când decizi să renunți, este esențial să lucrați la dezvoltarea conștientizării de sine. Când dezvoltăm conștiința de sine, suntem mai atenți la noi înșine, la cine suntem și la modul în care reacționăm la provocările vieții și la oamenii din viața noastră. A fi mai conștient de sine presupune să putem observa mai ușor cum ne simțim și apoi să luăm o decizie atentă cu privire la cum să răspundem. Când nu suntem conștienți de noi înșine, plutim prin viață, reacționând la situații în moduri nefolositoare.

E ca și cum ne trăiește viața, nu avem o viață pe care să o alegem conștient.

Sfârșim cu o viață implicită, nu cu o viață pe care o alegem. Ne simțim blocați în circumstanțele noastre și neputincioși să facem schimbări, ceea ce face deosebit de dificil să renunțăm și să ne simțim liberi. Adesea dăm vina pe alții și ne este greu să eliberăm ceea ce ne rănește și să ne asumăm responsabilitatea pentru viața noastră.

Concepții greșite despre eliberarea de suferință

Există o concepție greșită că a te elibera de suferință înseamnă că ștergi cu buretele ce s-a întâmplat. A te elibera nu înseamnă că nu s-a întâmplat sau nu îi permite persoanei care te-a rănit să scape de responsabilitate. Însă ne eliberăm prin a accepta și a fi conștienți de ceea ce s-a întâmplat. Înțelegem profund faptele și efectele a ceea ce a avut loc, iar, astfel, durerea scade progresiv. Practic nu mai luptăm cu amintirea dureroasă, ci îi recunoaștem prezența și lăsăm să fie așa cum a fost.

Când decidem să ne eliberăm de suferință, ne concentrăm pe schimbarea a ceea ce putem controla, a perspectivei noastre. Ne simțim deznădăjduiți și neputincioși atunci când ne concentrăm pe schimbarea a ceea ce nu putem. Schimbând acest focus, recâștigăm puterea și ne eliberăm dintr-o închisoare emoțională.