Câtă apă trebuie să bea un copil, în funcție de vârstă. Semnele că este deshidratat

Alimentația sănătoasă este o preocupare constantă pentru părinți, dar și hidratarea joacă un rol foarte important pentru sănătatea copiilor. Mai ales când temperaturile sunt crescute, copiii sunt mult mai expuși riscului de deshidratare, care poate avea consecințe extrem de grave. Fiind foarte activi, copiii pierd mult mai repede apa din organism, așa că au nevoie de o cantitate optimă de lichide pentru evita problemele.

Apa ajută la reglarea temperaturii corporale, lipsa acesteia având efecte precum oboseala, durerile de cap, lipsa de energie. Ca regulă generală, dacă un copil spune că îi este sete, cel mai probabil este deja deshidratat și părinții trebuie să ia măsuri.

Mai jos detaliem câtă apă trebuie să bea un copil în funcție de vârstă, care sunt semnele deshidratării și ce trebuie să facă părinții într-o astfel de situație.

Recomandări

O femeie a murit după ce a băut 2 litri de apă în 20 minute. Ce…

Primul semn că nu bei destulă apă se vede în toaletă! 10 indicii pe care ți…

Câtă apă trebuie să bea un copil: cantitatea recomandată în funcție de vârstă

Vârsta, sexul, nivelul de activitate, transpirația, temperatura și umiditatea sunt factori care dictează câtă apă trebuie să bea un copil.

Deși nu există un consens general privind cantitatea ideală de apă pe care trebuie să o consume zilnic un copil, experții spun că 6-8 pahare de lichide/zi a câte 250 ml (sau 150 ml, la copiii sub 4 ani), ideal apă, sunt suficiente. Asta fără să punem la socoteală alimentele care conțin multă apă, cum ar fi supele, fructele, legumele. 

De preferat este ca 70-80% din aportul zilnic de lichide necesar organismului unui copil să provină din băuturi, restul de 20-30% din alimente cu conținut ridicat de apă.

Recomandările generale ale European Food Safety Authority în ceea ce privește câtă apă trebuie să bea un copil sunt următoarele:

• 6-12 luni – 0,8 litri/zi
• 1-2 ani – 1,2 litri/zi
• 2-3 ani – 1,3 litri/zi
• 4-8 ani – 1,6 litri/zi
• 9-13 ani – 1,9 litri/zi (fete) și 2,1 litri/zi (băieți)
• 14-18 ani – între 1,4 și 1,9 litri/zi

Țineți cont însă că aceste cantități sunt orientative, fiind necesare ajustări atunci când temperaturile sunt extrem de crescute.

ATENȚIE! Nu trebuie presupus că dacă un consum scăzut de apă are efecte negative, consumul ridicat sau abuzul va avea efect benefic. Din contră, excesul de apă – mai ales într-un timp foarte scurt – poate duce la hiponatremie (intoxicație cu apă), o situație foarte periculoasă!

Care sunt cauzele deshidratării la copii

Pe lângă aportul insuficient de lichide, deshidratarea la copii poate fi favorizată de:

• vârsta mică – în special bebelușii cu vârsta sub 6 luni
• efortul fizic intens
• temperaturile crescute
• episoadele de diaree, febră și vărsături
• anumite medicamente (ex: diureticele)

Citește și: La ce pericole sunt expuși bebelușii care nu beau suficient lapte. 3 semne ale deshidratării care pot fi observate de părinți când schimbă scutecele

Semne de deshidratare la copii

Copiii au tendința să ignore setea, atenționând părinții că vor să bea apă abia când sunt deja în stadiul de deshidratare. Iată care sunt semnele deshidratării la copii pe care le pot observa părinții.

Semnele deshidratării ușoare la copii:

• senzația de sete – primul semn de deshidratare
• limba, buzele și gâtul uscate
• amețeala
• senzație de greață
• durerile de cap
• urina de culoare închisă, maronie
• cantitatea mică de urină eliminată

Semnele deshidratării severe la copii:

În cazul în care părinții sesizează aceste simptome, trebuie să meargă de urgență cu copilul la spital – sunt semne ale deshidratării severe, care poate cauza complicații grave:

• senzația intensă de sete, care nu poate fi potolită cu apă
• letargia, confuzia
• inactivitatea – copilul nu se joacă, nu are energie să se miște
• paloarea feței
• mâini și picioare reci
• ochi scufundați în orbite
• respirația rapidă sau pulsul accelerat

Deshidratarea severă duce la stări de slăbiciune și halucinații, întrucât creierul și restul organelor primesc tot mai puțin sânge. În final, totul culminează cu starea comatoasă și colapsul organelor interne, ajungându-se la deces dacă nu se intervine rapid.

Ce trebuie să facă părinții când copilul este deshidratat

Cel mai eficient tratament pentru deshidratare este consumul de lichide, cu precădere apă și soluții de rehidratare pe bază de electroliți, care pot fi cumpărate din farmacii.

Evitați să le dați copiilor sucuri cu mult zahăr, pentru că agravează simptomele deshidratării. Laptele și sucurile naturale de fructe și legume sunt variante mult mai bune de hidratare.

În cazul bebelușilor, se recomandă alăptarea în reprize mai dese, iar dacă se folosește formulă (peste vârsta de 6 luni) este indicată înlocuirea acesteia cu apă sau băuturi cu electroliți pentru următoarele 12 ore, reluând ulterior hrănirea cu formulă de lapte, dar în episoade mai dese.

Pentru a preveni deshidratarea la copii și a încuraja consumul de apă, părinții trebuie să fie la rândul lor modele de urmat. Altfel spus, dacă micuții nu văd că adulții beau apă, ei de ce ar face-o?

Asigurați-vă că îi puneți mereu copilului în ghiozdan o sticlă cu apă, explicați-i de ce e bine să bea mereu apă înainte să meargă la joacă, dar și după ce face mult efort și transpiră, încurajați-l să mănânce zilnic fructe, legume, supe, iaurturi și „păcăliți-l” să bea mai des apă transformând-o într-un lichid cu gust plăcut, prin adăugarea de lămâie, castraveți sau fructe de pădure.

Surse: healthdirect.gov.au, familiesonline.co.uk, bbc.com