Gonartroza este o afecțiune a genunchiului care pune din ce în ce mai multe probleme, atât sistemului medical, copleșit de numărul mare de cazuri, cât și pacienților, care sunt puși în situația neplăcută de a-și regândi stilul de viață atunci când se confruntă cu degradarea articulară. Practic, persoana aflată în suferință se află într-unul din stadiile gonartrozei, fie că vorbim de cel incipient, moderat sau, din nefericire, la nivelul avansat, atunci când singura opțiune devine protezarea.
Pentru a vedea, însă, cum putem preveni atingerea celui mai grav nivel de degradare, stăm de vorbă cu medicul ortoped Vlad Predescu, chirurg specializat în protezarea articulației genunchiului, cât și a șoldului.
În materialul de față vom căuta să identificăm una dintre cele mai eficiente metode de salvare și conservare a articulației genunchiului, înainte de a se ajunge într-o situație mult mai complexă, atât pentru pacient, cât și pentru medicul ortoped.
“În mod firesc, anatomia corpului uman ne arată că picioarele sunt drepte, existând poate mici abateri despre care nu e cazul să ne îngrijorăm. Dacă, însă, există acele picioare de “fotbalist, sau “călăreț”, crăcănate cum se spune în popor, afecțiunea medicală poartă numele de anomalie a axei mecanice a membrului inferior. Evident, această deformare generează o un efect inegal la nivelul genunchiului, în sensul că nu mai este o presiune uniformă la nivelul cartilajului. Iar efectul se vede în timp, după o anumită vârstă, sau dacă persoana respectivă a avut o activitate fizică intensă, de lungă durată, asemenea sportivilor de performanță”, precizează doctorul Predescu.
Acesta susține că cea mai potrivită metodă de prevenire a gonartrozei la pacienții de acest tip este osteotomia, o intervenție chirurgicală de realiniere a genunchiului.
În prezent, datorită perfecționăr
Acesta este, în momentul de față, în opoziție cu tehnicile de protezare ale genunchiului și încearcă să me
Osteotomia este o metodă chirurgicală de corectare a unei deformări a membrului inferior, printr-o intervenție asupra tibiei și, ceva mai rar, asupra femurului iar, în anumite cazuri excepționale, fiind nevoie să se intervină simultan asupra ambe
Astfel, această personalizare a intervenției chirurgicale permite medicului să realizeze o operație exact pe anatomia pacientului, cu abateri minime și cu acces la toate informațiile mecanice după care se realizează secțiunile osoase.
“În cadrul osteotomiei personalizate, folosim pregătir
Medicul menționează
Prin prezervarea articulației genunchiului, majoritatea pacienților se poate întoarce la nivelul de activitate sportivă dinaintea apariției simptomelor dureroase. Intervenția făcută după toate procedurile moderne durează 40-50 de minute și, foarte important, nu este însoțită de pierderi sangvine care să necesite transfuzii.
De multe ori, această procedură este folosită simultan și cu alte intervenții, cum ar fi reconstrucția ligamentului încrucișat sau suturile de menisc. Incizia este de aproximativ 10 cm, iar durerile postoperatorii nu sunt de intensitate mare.
În primul rând, persoanele care au o degradare articulară în stadiu incipient și, în urma vizitei la medicul ortoped, le este recomandată acest tip de intervenție. Vârsta ideală este între 30 și 60 de ani, cu o greutate corporală în limitele acceptabile, și care acuză dureri doar într-o parte a articulației genunchiului. Teoretic, sunt eligibili toți pacienții care au deformări ale axei mecanice a genunchiului, sub forma unor “paranteze” sau a literei “X” mai mult de patru grade și care încep să prezinte simptome sau semne ale degradării articulației. Trebuie precizat că o osteotomie personalizată realizată la mom
În anumite cazuri, făcută la timp, înainte de a apărea pierderea completă a cartilajului sau a rupturilor meniscale, este posibil ca pacientul să nu mai aibă nevoie în viitor de protezarea genunchiului. Cât privește recuperarea, aceasta este mult mai simplă acum, dacă ne raportăm la o intervenție prin metoda clasică, când era necesară gipsarea membrului inferior și mersul în cârje o perioadă destul de mare de timp.
Prin evoluția tehnicilor chirurgicale, dar și a materialului de fixare, mai exact a plăcilor și șuruburilor utiliz
Conducerea mașinii poate începe la aproximativ o lună de la intervenție. Activitatea fizică obișnuită poate fi reintegrată în rutină la aproximativ 10-12 săptămâni, iar sportul intens, cu mișcări de impact, la șase luni. Dacă comparăm cu intervențiile de protezare, recuperarea este mai de lungă durată, dar miza acestei metode relativ nouă este tocmai de a evita protezarea și a păstra tinerețea articulației.
Înțelegând mai bine în ultimii ani importanța axului mecanic și valorile patologice ale acestuia, osteotomia s-a impus și în cazul altor proceduri și a reușit să explice de ce, în anumite situații în care operațiile au fost efectuate corect, acestea s-au deteriorat în timp peste previziunile inițiale. Un exemplu tipic este operația de revizie a ligamentului încrucișat anterior.
Astfel, dacă refacer
Și în această situație, lipsa corecției axului mecanic duce la un rezultat nesatisfăcător pe termen lung. Datorită dezvoltării tehnologice din ultima perioadă, a scăzut semnificativ durata intervenției chirurgicale și acest lucru permite efectuarea mai multor proceduri în cadrul aceleiași operații. Iar consecința imediată este un confort mai mare pentru pacient și rezultate mai bune pe termen lung.