Asociaţia Română de Psihiatrie şi Psihoterapie: 10 soluții la problemele legate de fenomenul drogurilor în România

Potrivit unui comunicat al Asociaţiei Române de Psihiatrie şi Psihoterapie (ARPP), un rezultat pozitiv la testul rapid privind prezenţa drogurilor în salivă nu reflectă în mod automat realitatea (multe rezultate fiind fals pozitive), el necesitând confirmarea cu un test specific de laborator.

Explozia din ultima perioadă în presă a titlurilor folosind expresia „şofer drogat” sau altele asemănătoare sunt de natură să stigmatizeze, să creeze panică şi să alimenteze atitudini şi măsuri disproporţionate din partea publicului şi a clasei politice, se arată în comunicatul ARPP.

De asemenea, se atrage atenția asupra raportului EMCDDA privind utilizarea aparatelor de detectare a prezenţei drogurilor în salivă, care a concluzionat că „Nici unul (din cele 8 aparate de detectat prezenţa drogurilor în salivă investigate) nu a atins nivelul prag de 80% specificitate, sensibilitate şi acurateţe”. La aceste date se adaugă rapoarte din presa naţională în care reprezentanţi ai Poliţiei Române afirmau rate de teste fals pozitive de până la 70%.

Recomandări

Cu benzodiazepinele la volan. Gabriella Bondoc, medic psihiatru: „Au același efect ca alcoolul asupra creierului”

Pastile care dau somnolență. Nu te urca la volan dacă le iei!

Benzodiazepinele, medicamente psihiatrice folosite de sute de mii de români

ARPP consideră absolut necesară efectuarea de urgenţă a unei analize privind sensibilitatea şi specificitatea aparatelor folosite în România, având în vedere potenţialul enorm de stigmatizare dacă se confirmă ratele uriaşe de rezultate fals pozitive.

„Benzodiazepinele sunt medicamente psihiatrice folosite de sute de mii de români pentru tratamentul unor tulburări psihice diverse şi larg răspândite, precum anxietatea sau sau tulburările de somn, dar şi larg utilizate de către alte specialităţi (de ex. medicină internă, cardiologie sau endocrinologie)”, se arată în comunicat.

Asociaţia Română de Psihiatrie şi Psihoterapie a demarat constituirea unui grup de lucru care să propună o serie de linii directoare privind situaţiile în care persoanele care conduc un vehicul pot continua tratamentul cu aceste medicamente, ţinând cont de faptul că un şofer cu tulburare psihică minoră netratată poate reprezenta un potenţial pericol mai mare decât cineva care urmează un tratament adecvat.

De asemenea, specialiștii subliniază că educaţia şi tratamentul persoanelor cu probleme legate de consumul de substanţe nu se rezolvă cu sentinţe penale şi cu penitenciare!

„Protestăm energic faţă de încercarea unor actori politici de a câştiga capital electoral prin iniţierea de legi care să incrimineze şi mai mult consumatorii de droguri neimplicaţi în alte fapte penale, având în vedere că România este deja ţara, cu cel mai înalt nivel de criminalizare a acestui fenomen din Uniunea Europeană şi că, în ciuda acestei realităţi, problemele continuă să se adâncească”, spun reprezentanții ARPP.

Soluțiile propuse de psihiatri la problema drogurilor în România

Asociaţia Română de Psihiatrie şi Psihoterapie a remis recent un document în 10 puncte care prezintă soluţiile specialiştilor psihiatri la problemele legate de fenomenul drogurilor în România, altele decât trimiterea tinerilor la pușcărie:

1. Crearea unui task force / grup de lucru instituţional care să conceapă, larg asumat o strategie modernă şi integrată a sănătăţii mintale, în domeniul consumului de alcool şi droguri în România, cu mutarea responsabilităţii instituţionale dinspre Ministerul de Interne către Ministerul Sănătăţii, care are specialişti cu know-how medical şi psihologic relevant care să coordoneze eficient elaborarea şi implementarea politicilor publice în domeniul prevenirii şi tratării consumului de droguri.

2. Diferenţierea clară în legislaţie (Legea 143/2000) între consum, posesie, trafic minor şi trafic major prin introducerea cantităţilor de substanţe care să facă distincţia între acestea. Definirea este necesară în vederea realizării distincţiei ferme între traficul de droguri (infracţiune cu grad mare de pericol social) şi consumul de droguri, care din perspectivă medicală este o boală în măsura în care există o dependenţă (consumul ocazional nu este boală).

3. Separarea clară a direcţiilor de Formare şi Documentare, Planificare şi Politici, Observatorul Român de Droguri, Serviciul de reducere a Cererii (prevenire şi tratament) din cadrul Agenţiei Naţionale Antidrog (MAI) şi transferarea acestora în subordinea Ministerului Sănătăţii sau a unei Agenţii aflate în subordinea Primului Ministru, cu o conducere civilă. Poliţiştii nu sunt medici, psihoterapeuţi şi nici psihologi!

4. Dezincriminarea posesiei în vederea consumului propriu de droguri şi canalizarea unor resurse pe campanii de informare şi educaţie adresate populaţiei expuse cu privire la consum şi reducerea riscurilor asociate, printr-un parteneriat viabil şi pe termen lung, asumat de ministerele care au competenţe evidente în acest sector (Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei, Ministerul de Interne).

5. Declararea consumului de etnobotanice drept urgenţă naţională de sănătate publică şi elaborarea unui plan de măsuri care să ducă la scăderea consumului acestui tip de substanţe extrem de periculoase. Etnobotanicele nu pot fi în general detectate de testele obişnuite şi sunt extrem de ieftine, înalt toxice şi inadmisibil de accesibile.

6. Înfiinţarea şi finanţarea sustenabilă a 3 secţii de tratament acut de dezintoxicare pentru copiii şi adolescenţii consumatori de droguri în Bucureşti, Cluj şi Iaşi. În prezent, în România nu există NICIUN serviciu de dezintoxicare pentru minori!

7. Înfiinţarea şi finanţarea sustenabilă a cel puţin 2 centre rezidenţiale de terapie post-cură pentru copiii şi adolescenţii consumatori de droguri.

8. Înfiinţarea competenţei Medicina adicţiei ca formare post-universitară-atestat, accesibilă medicilor, psihologilor, psihoterapeuţilor, cu sesiuni de training în adictologie la Facultăţile de Medicină Generală, Asistenţă Socială şi Psihologie; Înfiinţarea cursurilor de Medicina adicţiei, cu ore alocate teoretice şi de lucrări practice în cadrul Facultăţilor de Medicină generală.

9. Lansarea de finanţări substanţiale, constante pentru organizaţiile non-guvernamentale care activează pe teren şi oferă deja, de ani de zile, servicii consumatorilor de droguri şi au proiecte de informare, prevenire, tratament şi harm reduction.

10. Folosirea constantă de resurse substanţiale din fondul creat din taxele impuse industriei jocurilor de noroc şi pe vânzarea de alcool şi tutun pentru finanţarea serviciilor de prevenire şi tratament (în 2020, doar fondul rezultat din taxarea jocurilor de noroc se ridica la aproximativ 3 milioane de euro!).