Un bărbat din Franța este primul pacient care a trecut printr-un implant la coloană pentru a trata boala Parkinson în stare avansată, fiind capabil să meargă fără probleme după intervenție.
Potrivit The Guardian, pacientul în vârstă de 63 de ani, Marc Gauthier, a fost diagnosticat cu boala neurologică degenerativă în urmă cu două decenii. În prezent, peste 10 milioane de persoane trăiesc cu boala Parkinson. Ca rezultat, bărbatul s-a confruntat cu probleme severe de mobilitate, inclusiv dezechilibru.
„Practic, nu puteam merge fără să cad de câteva ori pe zi”, a povestit bărbatul pentru The Guardian. „În unele situații, ca atunci când intram în lift, tremuram într-un punct și credeam că acolo rămân”.
În urma implantului, care are menirea de a restabili semnalele normale dintre coloană și mușchii picioarelor, Gauthier a reușit să meargă fără să mai cadă.
„E ca o renaștere. Acum nu îmi mai este teamă de scări. În fiecare duminică merg pe lac și merg cam 6 kilometri. Este incredibil”, a spus bărbatul.
Potrivit echipei elvețiene care a făcut transplantul, care a publicat un studiu în Nature Medicine, au realizat o hartă anatomică a coloanei vertebrale care marca localizările specifice implicate în semnalarea picioarelor să se miște. Cercetătorii au implantat un sistem de electrozi la aceste localizări care permitea stimularea trimisă către neuronii coloanei. Bărbatul poartă un senzor pe fiecare picior, iar atunci când merge, implantul pornește automat și trimite stimularea către coloana vertebrală.
Obiectivul implantului este de a corecta semnalele anormale trimise de creier, care circulă către coloană, către picioarele pacientului pentru a-și recăpăta mișcările normale.
Potrivit descoperirilor studiului, dispozitivul a îmbunătățit mersul și mobilitatea lui Gauthier, iar pacientul care suferea de ani buni de boala Parkinson și-a îmbunătățit semnificativ calitatea vieții.
Boala Parkinson este a doua boală neurodegenerativă că frecvenţă după boala Alzheimer. Ca regulă generală, vârsta de debut a bolii este între 40 şi 70 ani, cu un vârf în decada a 6-a de vârstă, având o prevalenţă de circa 1% la vârsta de 65 ani şi de 3,5% la 85 ani.
Din punct de vedere etiopatogenic, boala Parkinson primară este consecinţa unui proces degenerativ neuronal difuz al sistemului nervos central, în care primele leziuni apar în trunchiul cerebral inferior şi care, progresând, determină la un moment dat o degenerescenţă şi a celulelor dopaminergice din substanţa neagră mezencefalică (pars compacta), suficient de mare pentru a dezorganiza sistemul de control al activităţii motorii de la nivelul ganglionilor bazali.