Antibioticele nu sunt bomboane! Cum se iau, cu ce se iau și ce nu trebuie să consumi când iei antibiotice

Putem remedia situația? Greu de spus…atâta timp cât suntem pe locul I la consumul de antibiotice în Europa și atâta timp cât luăm antibioticele ca pe bomboane când vine vorba de infecții respiratorii ușoare sau pentru orice umflătură de măsea, răspunsul e că până în 2050 cu aproximație vom ajunge să murim de infecții absolut banale, dar care nu vor mai răspunde la tratamentul cu antibiotice. Răspunsul optimist e: putem reduce pagubele produse dacă învățăm să folosim corect aceste medicamente cunoscute sub denumirea de antibiotice și învățăm să ascultăm recomandările medicale. Uitați de obiceiul împământenit la noi la români care spune că dacă vecinului X i-a funcționat medicamentul Y atunci și dumneavoastră veți avea aceleași rezultate într-o situație aparent asemănătoare cu a lui.

Mai departe vom puncta lucrurile esențiale pe care trebuie să le știe oricine despre administrarea antibioticelor, în ideea de a îndepărta cât mai mult revenirea erei pre-antibiotice. Țineți cont că e acea situație în care ori respectăm cu toții regulile, ori ne îndreptăm către o situație dramatică: infecțiile nu vor mai răspunde la tratament, se vor răspândi mai ușor și riscul de deces crește. În acest moment la nivel european au loc în fiecare an 33.000 de decese din cauza infecțiilor cu bacterii multirezistente.

Povestea antibioticelor e relativ tânără: primul antibiotic natural a fost descoperit în 1928, respectiv penicilina, dar acesta e un detaliu pe care îl puteți reține sau nu. Ceea ce este important să știți și să transmiteți mai departe e următorul aspect: antibioticele sunt eficiente numai împotriva bacteriilor. Asupra virusurilor au acțiune 0! Antibioticele practic „omoară” bacteria (efect bactericid: penicilinele, cefalosporinele, aminoglicozidele, rifampicina, polimixinele şi bacitracina) sau opresc creșterea ei (efect bacteriostatic: tertraciclina, cloramfenicolul, eritromicina– în infecții ușoare sau medii). Prin urmare antibioticele sunt recomandate a fi utilizate în tratamentul bolilor infecțioase care au fost provocate de bacterii.
Antibioticele administrate pacienților cu infecții virale duc la creșterea rezistenței la antibiotic sau altfel spus la pierderea eficacității antibioticelor.

Recomandări

Câte tipuri de AVC există. Cum s-a produs cel care l-a răpus pe Gabriel Cotabiță

Legătura dintre astmul în copilărie și riscul de demență la maturitate

Când ne îmbolnăvim avem cu toții dorința de a ne face bine peste noapte, dar soluția nu constă în antibiotic când ne confruntăm spre exemplu cu o ușoară răceală sau cu o tuse care ne dă bătăi de cap de câteva zile. Antibioticele le administrați nu pentru că aveți în casă o rezervă ci pentru că medicul în urma consultației a identificat un diagnostic bazat pe o infecție bacteriană! După ce medicul definește natura infecției și stadiul ei va hotărî și tratamentul în consecință și va prescrie tratament antibiotic dacă este necesar. Alegerea tratamentului de către medic se face atât în baza diagnosticului, cât și în funcție de alți factori precum: alte medicamente pe care le ia pacientul sau alte patologii, istoricul de alergie la anumite substanțe sau la anumite antibiotice, dacă pacienta este de sex feminine și este gravidă sau nu.

Administrarea corectă a antibioticelor

Cum administrați antibioticele este la fel de important ca identificarea corectă a tipului de infecție care v-a provocat starea de rău.

Durata administrării tratamentului cu antibiotice

Țineți minte că dacă după două zile de tratament cu antibiotic începeți să vă simțiți mai bine continuați tratamentul conform indicațiilor medicului: aveți tratament pentru 7 zile îl luați până la ultima pastilă, chiar dacă din ziua a cincea considerați că sunteți vindecat complet. Respectarea acestei reguli simple contribuie la scăderea rezistenței la antibiotic!

Perioada dintre administrarea dozelor

Aceasta trebuie respectată conform indicațiilor medicului: respectarea intervalelor orare asigură menținerea constantă a substanței/ substanțelor active din medicamente pe perioada tratamentului. Dacă vi se spune de două ori pe zi înseamnă să administrați câte o doză la 12 ore (ex. la ora 09.00 dimineața și la ora 21.00 seara), de trei ori pe zi înseamnă la distanță de 8 ore (ex. la ora 06.00 dimineața, la ora 14.00 la prânz și la ora 22.00 seara) etc.

Cu ce luați antibioticele

Medicamentele  în general sunt recomandate a fi înghițite cu minim jumătate de pahar cu apă, dar acest lucru trebuie respectat mai ales în cazul antibioticelor, care în anumite situații pot interacționa cu alimente precum laptele!

În afară de aspectul lichidului cu care administrați antibioticul aveți în vedere importanța asocierii cu probiotice. Gândiți-vă în felul următor: pe lângă tratarea infecției bacteriene antibioticul mai poate produce efecte secundare precum:

• Dezechilibrarea florei intestinale, bucale și vaginale, diaree, balonare, indigestie etc. Ca să preveniți aceste dezechilibre soluția este să administrați probiotice atât pe perioada tratamentului cu antibiotice, cât și după.
• Probioticele acționează la nivelul tractului digestiv, cavității bucale, tractului respirator, genitourinar și asupra metabolismului și au efecte precum: remedierea constipației, balonării etc; stimularea sistemului imunitare și remedierea infecțiilor vaginale. Probioticele se administrează la jumătatea distanței dintre două doze de antibiotic.

Momentul administrării raportat la mese

Acesta diferă de la un antibiotic la altul, dar este un aspect important! Dacă nu primiți această informație sau pur și simplu o uitați, puteți adresa această întrebare farmacistului/ asistentului care vă eliberează medicamentele. Aveți în vedere că sunt antibiotice care se administrează pe stomacul gol cu 1-2 ore înainte de masa sau se iau după masă, în vederea reducerii posibilelor efecte adverse.

Ce nu trebuie consumat pe perioada tratamentului cu antibiotice

Veșnica întrebare a românilor e dacă pot consuma alcool pe perioada tratamentului cu antibiotic. Răspunsul este nu, deoarece atât medicamentele, cât și alcoolul sunt metabolizate de ficat, deci în cazul în care ambele ajung în ficat îl vor suprasolicita.

Pe perioada tratamentului cu antibiotice evitați pe cât posibil consumul excesiv de carbohidrați (zaharuri) sau în cazul antibioticelor de tip tetracicline sau fluorochinolone evitați consumul de produse lactate.

Atenție la asocierile de antibiotice cu alte medicamente:

• contraceptivele orale- antibioticele scad efectul acestora- se recomandă protecție suplimentară în timpul actului sexual pe perioada tratamentului cu antibiotice;
• antiacidele, suplimentele cu zinc, calciu împiedică absorbția eficientă a antibioticelor!
• în cazul existenței altor diagnostice informați medicul cu privire la TOATE medicamentele și suplimentele pe care le luați!

În cazul în care uitați anumite informații în urma primirii unui tratament cu antibiotic de la medic reveniți către acesta cu întrebări sau apelați la farmaciștii și asistenții de farmacie din proximitatea casei!