Diferențele mari de temperatură reprezintă un factor de stres pentru organismul uman, punând presiune asupra sistemelor cardiovascular și respirator. Această vulnerabilitate afectează cel mai adesea copiii mici, vârstnicii și persoanele cu afecțiuni preexistente, îndeosebi pacienții cu boli pulmonare cronice.
Organismul uman are capacitatea de a se adapta la diferențele de temperatură, dar aceasta necesită timp. O diferență de 4 grade Celsius este amortizată în 10 până la 12 zile. Diferențele mari de temperatură pot duce la stres termic, afectând capacitatea corpului de a regla temperatura internă.
Potrivit medicilor de la Spitalul Victor Babeș din Timișoara, o scădere bruscă și semnificativă a temperaturii mediului înconjurător, cum ar fi de la 18-19 grade Celsius la 2-3 grade Celsius, cum s-a întâmplat în ultimele zile, poate avea efecte majore asupra corpului uman și poate fi extrem de periculoasă.
„Printre aceste efecte se numără constricția vaselor de sânge periferice, dar și stresul asupra sistemului cardiovascular. Diferențele mari de temperatură pot pune o presiune suplimentară asupra acestuia. Ceea ce se traduce în creșterea tensiunii arteriale ș a frecvenței cardiace, putând fi periculos pentru persoanele cu afecțiuni cardiace preexistente”, spune dr. Adra Trușculescu, medic primar pneumolog.
De asemenea, respirația poate deveni mai dificilă, întrucât organismul nu se poate adapta atât de repede, iar persoanele cu afecțiuni respiratorii, precum astmul sau bronhopneumopatia obstructivă cronică BPOC), pot experimenta simptome mai severe în astfel de condiții.
„Aceste deprecieri simptomatice survin pe fondul spasmului bronhiilor, declanșat adesea în contextul unei scăderi bruște de temperatură, dar și pe fondul unei scăderi a imunității și creșterea riscului de infecție”, adaugă medicul pneumolog.
Există mai multe etape prin care trece organismul nostru în perioada de adaptare la schimbările de temperatură. Inițial se accelerează metabolismul celular, pentru ca organismul să producă ai multă energie și căldură pentru a compensa scăderea de temperatură, proces care poate dura câteva zile.
De asemenea, respirația poate deveni mai rapidă pentru a compensa schimbările de temperatură, ceea ce îi afectează foarte mult pe pacienții cu boli pulmonare.
„Acest lucru este cauzat de faptul că acești pacienți prezintă dificultăți în respirație, ceea ce le poate face dificilă menținerea temperaturii corporale constante.
În cazul scăderii temperaturii, pot apărea simptome precum tremurături, frisoane, amețeli și concentrare redusă. În cazul creșterii temperaturii, pot prezenta simptome precum lipsa de aer (dispnee), tuse, dureri în piept și slăbiciune. Este important ca pacienții cu boli pulmonare cronice să evite să se expună la temperaturi extreme”, a adăugat dr. Adra Trușculescu, medic primar pneumolog.
Pentru a minimiza riscurile asociate diferențelor mari de temperatură, este important să luăm măsuri de protecție corespunzătoare: