Legătura între alimentație și acnee. Este adevărat că laptele duce la apariția coșurilor?

Legătura între alimentație și acnee este un subiect destul de confuz și neclar, din cauza experimentelor științifice convingătoare care lipsesc, iar studiile efectuate au unele limitări, contrazicându-se deseori. Cu toate că nu există un aliment care să poată cauza sau trata acneea, cu siguranță sunt alimente care o influențează negativ sau pozitiv.

Aflăm mai multe informații despre legătura între alimentație și acnee de la Valeria Vrancea, studentă la Facultatea Global Nutrition and Health, VIA University College, în practică la clinica Smartnutrition.

Legătura între alimentație și acnee. Mit și adevăr

Acneea este o afecțiune a pielii care poate fi influențată de mai mulți factori, printre care dietă, medicație, poluare, climă, mod de viață.

Recomandări

Alimente la fel de periculoase ca țigările. Ce să eviți când mergi la supermarket

Băutura „secretă” a centenarilor. În ce cantitate se bea, de fapt, pentru a ajunge la 100…

O observație importantă este prevalența acneei în țările vestice, ceea ce s-ar datora în mare parte dietei ce conține un nivel înalt de carbohidrați rafinați, indice glicemic înalt și nivel scăzut de acizi grași Omega-3. Cu toate acestea, comparând populația indigenă cu cea din vest în prezent, nu putem fi siguri dacă cauza prezenței acneei este doar dieta sau și modul de viață, poluarea și stresul.

Cele mai studiate produse despre care se presupune că au o legătură cu acneea sunt grăsimile, produsele cu indice glicemic ridicat, lactatele și ciocolata.

Nu s-a demonstrat clar nicio legătură între ciocolată și acnee. În cazul în care s-a depistat o relație între ele, nu s-a putut confirma dacă acneea e cauzată de cacao, lapte sau zahărul conținut în ciocolată.

Laptele conține hormoni sexuali și de creștere, care pot stimula acneea și ICF-1 care accelerează sinteza de hormoni androgeni. În multe studii, laptele degresat a fost cel care a avut cea mai mare influență negativă asupra apariției afecțiunii.

Proteina din zer sau cazeina măresc nivelul de insulină și IGF-1. Totuși, multe studii au arătat o legătură între consumul de lapte și acnee. Cei care consumau lapte mai des aveau o prevalență mai mare a acneei. În același timp, studiile s-au bazat pe ceea ce își aminteau participanții că au consumat, nefiind monitorizată strict dieta. Însă s-a observat mai mult o influență a laptelui la adolescenții care au o dietă vestică.

S-a demonstrat că alimentele cu indice și încărcătură glicemică mai mare au un efect asupra acneei.Consumul regulat de produse cu indice glicemic mare crește concentrația de insulină, poate stimula proliferarea sebocitelor și producția de sebum. De asemenea, acest consum crește nivelul de hormoni androgeni, contribuind la înrăutățirea acneei.

Pe de altă parte, produsele cu indice glicemic scăzut au efect invers. Încărcătura glicemică scăzută a redus nivelul de testosteron și a glucozei a jeun, îmbunătățind metabolismul insulinic, promovând proliferarea celulelor foliculare și reducerea producerii de sebum, inflamația, severitatea acneei. Dacă un nivel înalt de insulină ar fi o cauză directă în apariția acneei, ar însemna că toate personale cu diabet trebuie să aibă această afecțiune, în realitate însă nu este așa.

Consumul de grăsimi, în mare parte din produse prăjite, picante, fast-food, acizi grași saturați și trans în cantități mari, s-a dovedit a avea un efect negativ asupra acneei, iar consumul de fructe și legume are un influență benefică, datorită efectului antiinflamator și antioxidant, mai ales la femei și adolescenți.

O dietă cu nivel înalt de grăsimi saturate crește de asemenea concentrația de IGF-1, iar cea mai săracă în grăsimi și înaltă în fibre reduce nivelul de IGF-1 și hormoni androgeni. Acizii Omega-6 au efect pro inflamator, iar nivelurile crescute de Omega-3 sunt anti-inflamatoare, reducând astfel riscul de acnee și prevenind hiperkeratinizarea foliculilor sebacei. De asemenea, acidul linoleic este esențial pentru producerea ceramidelor din piele, importante pentru funcția de barieră.

În concluzie, acneea poate fi monitorizată și influențată de dieta pe care o avem. Pentru a îmbunătăți starea pielii, este recomandat să consumăm cât mai multe legume, fructe și cereale integrale, să reducem cantitatea de grăsimi saturate, trans și a produselor cu indice glicemic înalt și să creștem nivelul de acizi grași Omega-3.

Bibliografie:

Baldwin H, Tan J. (2021) Effects of Diet on Acne and Its Response to Treatment. Am J Clin Dermatol; 22(1):55-65. https://doi.org/10.1007/s40257-020-00542-y

Cordain L. (2005) Implications for the role of diet in acne. Semin Cutan Med Surg; 24(2):84-91. https://doi.org/10.1016/j.sder.2005.04.002

Dall’Oglio F, Nasca MR, Fiorentini F, Micali G. (2021) Diet and acne: review of the evidence from 2009 to 2020. Int J Dermatol; 60(6):672-685. https://doi.org/10.1111/ijd.15390.

Davidovici B., Wolf R. (2010) The role of diet in acne: facts and controversies. Clin Dermatol;28(1):12-6. https://doi.org/10.1016/j.clindermatol.2009.03.010

Spencer EH, Ferdowsian HR, Barnard ND.(2009) Diet and acne: a review of the evidence. Int J Dermatol; 48(4):339-47. https://doi.org/10.1111/j.1365-4632.2009.04002.x

Meixiong J, Ricco C, Vasavda C, Ho BK. (2022) Diet and acne: A systematic review. JAAD Int;7:95-112. https://doi.org/10.1016/j.jdin.2022.02.012.

Pappas A. (2009) The relationship of diet and acne, DermatoEndocrinology, 1:5, 262-267, https://doi.org/10.4161/derm.1.5.10192