Sezonul sărbătorilor ne aduce bucurie, dar adesea vine la pachet cu un exces de mâncare, cheltuieli și stres. De ce simțim nevoia de a exagera în această perioadă, transformând uneori celebrările într-un maraton de excese? Specialiștii sunt de părere că sărbătorile aduc cu ele o serie de factori care ne influențează emoțiile și comportamentele. De la presiunea socială la așteptările personale și la obiceiurile cultivate de-a lungul anilor, fiecare aspect poate contribui la excesele din timpul sărbătorilor.
Perioada sărbătorilor este resimțită diferit de fiecare dintre noi în primul rând în legătură directă cu personalitatea noastră. Modul în care am petrecut sărbătorile altă dată sau diferite alte experiențe pe care fiecare dintre noi le poate asocia sărbătorilor fac din această perioadă un eveniment unic pentru fiecare, e de părere psihologul Steliana Lefter.
„Bucuria este doar una dintre emoțiile pe care le putem trăi de sărbători. De aici și până la excese de orice fel e doar un pas. Este foarte important ce a însemnat de-a lungul timpului pentru fiecare dintre noi obiceiul de a fi împreună cu cei dragi în perioada sărbătorilor. Plecând de la aceste experiențe, povestea pe care fiecare dintre noi ne-o spunem neîncetat în minte fie despre noi, fie despre viață, fie despre ceilalți reprezintă cadrul personal specific al trăirii perioadei sărbătorilor în prezent”, explică specialistul.
Astfel, stresul de orice fel este un factor favorizant sau precipitant pentru diferite afecțiuni psihologice și nu numai. Sezonul sărbătorilor poate reprezenta și „sezonul stresului” pentru unii oameni. Modul specific în care fiecare dintre noi obișnuiește să reacționeze la stres poate face ca excesul alimentar sau de băuturi alcoolice să reprezinte și în această perioadă un comportament firesc.
„Mănâncă tot din farfurie! sau Copiii buni/cuminți mănâncă tot din farfurie sau Am gătit toată ziua și voi nu mâncați?! sunt câteva dintre afirmațiile pe care copilăria ni le poate readuce în minte în special în perioada sărbătorilor mai ales dacă ajungem în locurile unde ni se spuneau astfel de lucruri sau interacționăm cu persoanele care obișnuiau să facă astfel de afirmații. Uneori suntem chiar noi cei care am interiorizat acele afirmații și acum funcționează pentru noi drept credințe proprii.
Desigur, mai suntem învățați și că bunul-simț ne spune să respectăm obiceiul locului sau tradiția gazdei. Dar nu trebuie să uităm că suntem liberi să acționăm cum știm noi că e bine dacă avem un alt punct de vedere. Chiar dacă acest lucru nu este ușor pentru oricine și nu e lipsit de asumarea unor riscuri în relația cu cei din jur, acesta ar putea să fie anul în care să începem să spunem NU dacă ceva nu ne reprezintă! Cine știe? E posibil să ni se alăture și alții pe drumul unui început mai sănătos sau… al unor noi tradiții”, e de părere Steliana Lefter.
Nu în ultimul rând, specialistul avertizează că astfel de comportamente pot atrage consecințe psihologice în cazul unei persoane care ajunge la spital după un exces alimentar sau al alteia care e implicată într-un accident după ce a condus în stare de ebrietate. Consecințele oricărui astfel de eveniment înseamnă și o încărcătură psihologică adiacentă care poate să reprezinte o schimbare a cursului vieții noastre. Tocmai de aceea este important ca fiecare individ să realizeze valoarea unor sărbători liniștite, în care calitatea vieții e importantă.
„Impulsurile spre exces sunt strigăte de ajutor pentru dezechilibre în diferite planuri ale vieții. Comportamente compensatorii pentru aceste suferințe pot fi excese alimentare sau de orice alt fel. A identifica aspectele vieții în care e prezentă suferința, un dezechilibru de orice fel și, ulterior, a echilibra și a armoniza aceste aspecte, fie că le identificăm a fi în plan personal sau profesional face ca nevoia de exces să dispară”, a concluzionat specialistul.