Un duș rece poate să nu fie idealul tău de început de zi, dar dacă ar putea fi, de fapt, benefic pentru sănătatea ta, ar reuși să te convingă? Se pare că beneficiile dușurilor reci sunt numeroase!
Actul de a te imersa în apă rece este considerat, de fapt, o metodă de crioterapie sau terapie cu frig – un termen general referitor la utilizarea frigului în scopuri terapeutice, care poate fi aplicat la împachetările cu gheață, spray-urile de răcire, masajul cu gheață și băile de gheață, chiar și acele băi polare virale pe care le-ai tot văzut online – toate acestea fiind adesea utilizate pentru a ameliora durerea, în special de către sportivi.
Deși sunt necesare mai multe cercetări asupra efectelor terapiei cu frig – inclusiv a dușurilor reci – asupra sănătății tale, experții spun că există cercetări promițătoare care arată potențialul lor de a îmbunătăți sănătatea pielii, a reduce inflamația și durerea și chiar a stimula imunitatea. Deci, care sunt avantajele dușurilor reci?
Este adevărat: începerea zilei cu un duș rece ar putea de fapt să te ajute să te trezești și să te simți mai energizat. Dușurile reci cresc epinefrina și, astfel, vigilența, ca parte a modificărilor pe termen scurt ale organismului pentru a face față amenințării frigului. De fapt, într-un studiu realizat în 2022, oamenii care și-au imersat corpurile în apă rece timp de cinci minute au raportat nu doar că s-au simțit mai vigilenți ulterior, dar și mai entuziaști și activi.
Apă rece poate avea efecte calmante asupra pielii, spun dermatologii. Mai exact, poate contracta vasele de sânge pentru a reduce roșeața și tumefierea pielii, făcând-o benefică în special dacă ai probleme precum rozaceea sau boli inflamatorii precum eczema sau psoriazis.
Dușurile reci ajută pielea, deoarece temperaturile scăzute pot contribui la reducerea umflăturii, a inflamației și aspectului general al roșeții. Deoarece roșeața poate apărea ca rezultat al vaselor de sânge mărite, atunci când vasele de sânge se contractă, ca urmare a expunerii la apă rece, se reduce și aspectul roșeții.
Vasoconstricția poate ajuta, de asemenea, la reducerea umflăturii și inflamației, contribuind și la ameliorarea pielii uscate și a mâncărimii pe care acesta o generează. Dușurile reci pot alina mâncărimea asociată cu anumite afecțiuni ale pielii, precum dermatita de contact alergică, urticaria, arsurile solare și eczema. În plus, apa rece este mai puțin probabil să îți să-ți usuce pielea (și părul) față de apa caldă și să o priveze de uleiurile naturale.
Pe lângă faptul că ajută la ameliorarea pielii inflamate și iritate, dușurile reci scad în general inflamația în întregul corp și chiar ajută la ameliorarea durerii. Se bănuiește că frigul scade inflamația, dar și amortizează receptorii de durere din piele.
De fapt, din același motiv se recomandă aplicarea de pachete de gheață la leziuni – și de ce vei vedea adesea sportivi aplicând spray-uri de răcire sau făcând băi de gheață după antrenament sau pentru a ajuta la recuperarea leziunilor. De fapt, cercetările arată că această formă de crioterapie este eficientă în ameliorarea inflamației induse de exerciții și a durerii.
Deoarece temperaturile scăzute determină vasoconstricție, acest lucru poate ajuta, de asemenea, la îmbunătățirea circulației sângelui în organism. Când vasele de sânge de la suprafață sunt expuse la apă rece, ele se contractă și mută fluxul de sânge către țesuturile mai profunde ale pielii, ceea ce poate ajuta la îmbunătățirea circulației. O circulație bună este vitală pentru sănătatea ta, deoarece asigură suficient sânge și oxigen furnizate organelor vitale ale corpului pentru a funcționa corect.
Un studiu realizat în 2016 a descoperit că persoanele care au făcut un duș rece timp de doar 30 de secunde pe zi, timp de cel puțin 30 de zile consecutive, au fost cu 29% mai puțin bolnave decât persoanele care au făcut dușuri normale (nu reci). Chiar dacă nu a redus numărul de zile în care oamenii au fost bolnavi, bolile au fost mai ușoare. Acest lucru sugerează că dușurile reci ar putea potențial să reducă severitatea bolii, deși sunt necesare mai multe cercetări.
Foto: Shutterstock
Surse: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5025014/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5411446/