CSID Live: Cum tratăm corect virozele și răcelile de sezon?

Ediția CSID Live din 19 ianuarie 2024, ora 14:00 va aduce informații prețioase legate de tratarea corectă a virozelor și răcelilor de sezon, câteva dintre provocările pentru sistemul imunitar. Pentru că anul nou vine și de această dată însoțit de răceli şi viroze așadar, cum tratăm corect virozele respiratorii, gripa și răceala, care este diferența dintre ele și ce pericole pot ascunde antibioticele administrate după ureche ne explică Dr. Andrei Rogoz, medic primar boli infecțioase, Spitalul Clinic SANADOR.

În această ediție discutăm împreună cu Dr. Andrei Rogoz despre:

• situația actuală din România
• diferența dintre viroze, gripă și răceală
• de ce facem viroze respiratorii
• simptome cu care se prezintă pacienții în cabinetul medicului
• cât de des este normal să răcim ca adulți
• cum evităm contaminarea membrilor familiei
• imunizare
• antibiotice și rezistența la antibiotice

Recomandări

Ora ideală pentru ultima masă. Ce riscuri există dacă mănânci prea târziu

Care este singura carne bună pentru creier, potrivit medicului neurochirurg Vlad Ciurea

Care este situația în momentul de față în unitățile medicale în ceea ce privește numărul de viroze, gripă și răceală?

Dr. Andrei Rogoz: Situația se prelungește de la sfârșitul anului trecut. Cifrele sunt comparative cu cele din sezoanele post-COVID, mult mai multe cazuri de infecții respiratorii acute, marea majoritate de cauză virală. În momentul acesta pot spune că suntem pe un platou, la un nivel ridicat comparativ cu anii recenți.Poate nu e un vârf, din punct de vedere al ultimilor, să zicem 10 ani, dar e un nivel clar mare.

Care este diferența între viroze, răceală, gripă?

Infecția respiratorie le cuprinde, este, generic, denumirea acestui tip de afecțiune. Unele dintre ele sunt denumite comun ca răceli și sunt, cumva, asimilate unor forme ușoare. Separat, printre ele, sunt gripa, care, cumva, implică și o anumită cauză, un virus gripal. Și mai sunt și alte afecțiuni care sunt între. De exemplu, în engleză se prescurtează ILI (influenza-like illness), care se folosește și în raportarea internă, de aceea o și menționez. În sensul în care sunt foarte multe viroze de o severitate comparabilă cu gripa care circulă în sezonul rece. Răcelile ar fi formele ușoare de infecții, viroze respiratorii. Mai sunt gripă, covid, virus respirator sincițial și multe alte cauze virale care dau răceli sau infecții respiratorii. Poți să strănuți, să tușești, să-ți curgă nasul sau, din contră, să ai o stare foarte influențată, cu febră, dureri musculare, de cap, vărsături și altele.

Care sunt simptomele comune?

Este un debut brusc în toate. Poate gripa mai notabil decât altele. Dar e greu de crezut că o persoană care tușește de o lună, cu tuse cronică, ajunge la medic cu viroză respiratorie. Se poate agrava, bineînțeles.

Simptomele respiratorii ar fi: dureri în gât, secreții nazale în exces, tuse, congestie nazală, plus minus febră. Infecțiile mai severe sunt însoțite de febră mai înaltă, în cazul gripei. Pe măsură ce evoluează, și asta se poate întâmpla în decurs de 2-3 zile sau uneori mai lent, pot apărea tusea sau alte fenomene extra-pulmonare: probleme digestive, uneori probleme mai grave, neurologice, care pot apărea în decurs de aproximativ o săptămână, două de la infecția respiratorie.

Dar care sunt simptomele diferite?

O gripă ar trebui să aibă tuse. Alte infecții respiratorii se pot limita la secreții nazale sau nas înfundat. COVID-ul a trecut prin mai multe forme clinice. Forma actuală presupune sinusuri un pic afectate, secreții în excesz, congestie nazală, durere în gât și mai puțin tuse sau dificultăți de respirație care ar putea fi asociate formelor severe. Din păcate nu există criterii clinice, indiferent de cât de atent ai face examenul clinic sau anamneza, care să-ți permită să intuiești de la început o cauză. Sunt anumite persoane care se prezintă cu un tablou foarte tipic. A avut pe cineva cu gripă sau altă viroză acasă și, în 2-3 zile, prezintă un debut sau simptome foarte asemănătoare: tuse, febră. Anii trecuți erau un pic mai clare delimitate sezoanele, când începea să circule un virus, aveam sezon de gripă, sezon de virus respirator sincițial, sezoane de alte viroze. Acum sunt și amestecate și niște valuri care nu mai respectă aceeași sezonalitate.

De ce facem viroze respiratorii?

Pentru că ne întâlnim în sezonul rece cu aceste virusuri un pic diferit de în celelalte perioade ale anului. E vorba de un contact mai apropiat. Oamenii stau mai mult și socializează în spații închise. Sunt anumite virusuri avantajate să se înmulțească la anumite temperaturi. N-ai cum să răcești fără să te întâlnești cu o cauză, fie că e virală, bacteriană. Poți să fii bolnav dacă te expui la temperaturi scăzute, dar frigul nu are cum să-ți dea gripă. Rareori frigul în sine e singurul element declanșator.

Ce ar trebui să facem la primele simptome?

Ar fi util să te izolezi sau să limitezi contactul cu persoane care ar putea suferi mai mult din cauza infecțiilor respiratorii, să eviți transmiterea la alte persoane. Ideal ar fi să nu te panichezi, să iei tratament în funcție de simptomele pe care le ai. Paracetamolul ajută dacă te doare ceva, dacă ai febră, altfel nu are niciun beneficiu în ideea de a preveni evoluția mai severă a bolii. Se ia doar la nevoie. El pentru asta e util: dureri, febră.

Când sunăm la medicul de familie și când sunăm la 112?

Un adult care nu are alte boli cronice sau un copil sănătos, fără alte probleme… Când nu răspunzi la tratamentul simptomatic în modul în care ar fi de așteptat să se întâmple… Aici variază în funcție de toleranța fiecărei persoane. O viroză, o gripă poate evolua în jur de 5 zile. Unele persoane vin din primele zile, altele după 3 zile, altele – frustrate că nu s-au vindecat după 5 zile. Dacă în ziua a treia de la debut încă ai febră, deși iei antitermice, sau au apărut și alte semne, ăla ar fi momentul să contactezi medicul.  Atunci când tratamentul pe care știi să-l iei și singur de la farmacie nu e suficient, ar fi cazul de o consultație, niște analize.

Cât de des este normal pentru un adult să răcească?

Teoretic, majoritatea adulților au între 1 și 3 episoade de răceli pe an. Au existat și perioade cu puține răceli în perioada COVID-ului, datorită măsurilor, măștilor. În medie, între 1 și 3 episoade.

Ce medicamente ar trebui să avem acasă?

Antitermice uzuale: paracetamol, ibuprofen. Soluții nazale pentru decongestionare. Mai mult de atât nu. Medicamente care să-ți țină sub control simptomatologia fără să fie nevoie să mergi la farmacie câteva zile. În rest, trebuie să te hidratezi, nu ai nevoie de niciun medicament. Pentru simptome locale: nas care curge sau înfundat – picături nazale.

Purtăm măști în casă?

Dacă vrei să ai grijă de o persoană cu imunitate scăzută, dar în rest, în cazul familiei fără probleme mari de sănătate, nu aș recomanda purtarea măștii la domiciliu. Dacă trebuie să ieși din casă, da. E recomandat să te speli pe mâini.

Urmărește AICI ediția CSID Live din 19 ianuarie, invitat dr. Andrei Rogoz, medic primar boli infecțioase, Spitalul Clinic Sanador: