Spune-mi cum clipești, ca să-ți spun de ce boală suferi. 7 boli grave care au ca simptom clipitul

Frecvența cu care clipești ar putea dezvălui problemele de sănătate cu care te confrunți, spun experții. În medie, majoritatea adulților clipesc o dată la trei până la cinci secunde, ceea ce ajută la menținerea umidității și curățeniei ochiului. În unele cazuri, clipitul prea frecvent sau prea rar poate semnala o serie de probleme de sănătate, de la alergii și tulburări ale sistemului imunitar până la boala Parkinson.

Boala Parkinson

Mai multe studii au constatat că frecvența cu care clipești reflectă cantitatea de dopamină din creier. Cu cât avem mai puțină dopamină, cu atât ne concentrăm mai mult pe un singur subiect și cu atât mai rar clipim. Persoanele cu Parkinson nu au suficientă dopamină în creierele lor pentru că unele dintre celulele nervoase care o produc au încetat să funcționeze.

Aceasta poate provoca simptome precum clipit mai lent și tremurături ale mâinilor. Există peste 40 de simptome ale bolii, dar cele trei principale sunt încetinirea mișcării și rigiditatea musculară.

Recomandări

5 motive pentru care te doare în piept și care nu au nimic de-a face cu…

Funcționează cu adevărat? Ce se întâmplă dacă pui usturoi în nas pentru congestie

Boala Graves

Clipitul mai puțin frecvent poate fi, de asemenea, un semn al bolii Graves, o tulburare a sistemului imunitar care rezultă în supra-producția de hormoni tiroidieni (hipertiroidism). Afecțiunea autoimună crește rata metabolică a corpului, ducând la pierdere în greutate și scăderea nivelului de energie.

Alte semne comune ale bolii sunt anxietatea, tremurăturile, sensibilitatea la căldură și bătăile neregulate ale inimii. Aproximativ o treime din pacienții cu boala Graves dezvoltă, de asemenea, probleme oculare, cunoscute sub numele de boala tiroidiană oculară.

Acest lucru poate face globii oculari să iasă în afară, retrăgând pleoapele și duce la clipit mai puțin frecvent, deoarece pleoapele sunt prea strânse. Însă, clipitul insuficient pot cauza uscarea și deteriorarea corneei ochiului. În cazuri severe, poate provoca cornee cicatrizată din lipsă de protecție.

Boala nu poate fi vindecată, dar este gestionată cu tratament sau intervenții chirurgicale pentru a elimina integral sau parțial tiroida.

Accident vascular cerebral

Alte afecțiuni neurologice în afara Parkinsonului, cum ar fi accidentul vascular cerebral, pot încetini ritmul normal de clipit. Aceasta se datorează faptului că nervii pleoapei, nervul facial sau mușchii pleoapei pot fi lăsați deteriorați.

Un accident vascular cerebral este un atac cerebral mortal care apare atunci când alimentarea cu sânge a unei părți a creierului este lăsată fără sânge, iar celulele din creier pot fi ucise sau pot suferi daune. Simptomele unui accident vascular cerebral includ vorbirea neclară, amorțeli, slăbiciune sau paralizie în față, braț sau picior.

Traumatism cranian

Clipitul lent a mai fost, de asemenea, asociat cu leziuni la cap printre sportivi.

Sindromul Sjogren

Pe de altă parte, clipitul mai frecvent poate fi un semn de oboseală atunci când încerci să faci o sarcină solicitantă, cum ar fi condusul în timp ce ești obosit sau somnoros. Clipitul excesiv poate apărea atunci când organismul încearcă să compenseze boala ochiului uscat, care poate apărea din mai multe motive.

Unul dintre acestea este sindromul Sjogren, o boală autoimună care cauzează uscarea generalizată a părților corpului care produc fluide, cum ar fi lacrimile și saliva. Ochii uscați din sindromul Sjogren pot duce la senzație de mâncărime sau arsură, ceea ce duce la creșterea frecvenței clipitului.

De obicei apare la persoanele cu vârsta cuprinsă între 40 și 60 de ani și este mult mai comun la femei decât la bărbați. Experții nu știu de ce unele persoane dezvoltă această afecțiune, dar un virus ar putea declanșa simptomele, așa că ar putea fi indus și de Covid.

Alergii și infecții

Alergiile pot, de asemenea, să crească frecvența clipitului. Mucegaiul, polenul, acarienii, machiajul și scuamele de animale sunt câțiva alergeni care pot declanșa o reacție alergică.

Când o persoană este expusă unui alergen, uneori organismul reacționează prin eliberarea de histamină în ochi. Acest lucru determină vasele de sânge din ochi să se întindă și să se mărească. Acest lucru poate face ca ochii să fie roșii și să apară mâncărimile, declanșând senzația de arsură.

Sindromul Tourette

Clipitul frecvent ar putea fi, de asemenea, un tic motor asociat cu sindromul Tourette. Ticurile motorii sunt mișcări bruște, necontrolate, cum ar fi clipitul exagerat sau constant.

Cauza sindromului Tourette este necunoscută, dar se crede că este legată de probleme cu o parte a creierului numită ganglionii bazali. La persoanele care au sindromul Tourette, ganglionii bazali „se blochează”, rezultând în ticuri. Din motive necunoscute, bărbații au o probabilitate mai mare de a fi afectați decât femeile.

Foto: shutterstock

Surse:

https://www.thesun.co.uk/health/26780047/blind-how-often-debilitating-health-conditions/