Alimentația tradițională de post pare să pornească, în realitate, mai puțin de la conceptele religioase și mai mult de la obiectivul de a ne sătura. Atât preparatele legate de post în mintea românilor – halva, fasole, cartofi, zacuscă, pâine, dulceață, cât și opțiunile vegetale de margarine, patiserii și pate-uri sunt bogate în carbohidrați și grăsimi și sărace în vitamine și minerale. Ele ar trebui servite alături de multe legume.
În consultațiile noastre de nutriție însă nu pornim de la aceste preparate ca bază a planurilor alimentare de post. În schimb pornim de la o alimentație sănătoasă și variată și avem grija să înlocuim sursele animale de proteine cu sursele vegetale. Dr. Mihaela Posea este medic specialist în diabet, nutriție și boli metabolice și doctor în medicină cu o experiență bogata în nutriție și analizează două abordări ale meselor de post pentru o zi, ca exemple pentru “AȘA NU” și “Așa DA”.
Meniul conține aproximativ 4.100 kcalorii, 8% proteine, 56% glucide, 36% grăsimi. Meniul prezintă carențe de vitamina D, vitamina A, vitamina E, vitamina C, vitamina B12.
Salată:
Meniul conține aproximativ 1.400 kcalorii, 16% proteine, 51% glucide, 33% grăsimi. Meniul prezintă carențe de vitamina D care nu poate să fie asigurată integral prin alimentație, dar și carențe de vitamina B12.
Foto: shutterstock