Numărul persoanelor cu alergii alimentare, în creștere îngrijorătoare. Care este „fereastra de oportunitate” care ne-ar putea ajuta să le prevenim

Nu doar alergiile sezoniere se înmulțesc, și cu alergii alimentare se prezintă la medic tot mai mulți pacienți. Cercetătorii estimează că până la 10% din populație suferă, la nivel global, de hipersensibilitate la un anumit aliment, iar cifrele sunt în creștere de la an la an. Dr. Irina Bordeianu, medic alergolog, ne explică ce se ascunde în spatele acestei „epidemii”.

Mai puțin răspândite decât alergiile respiratorii, care afectează 30-40% din populația globală, dar într-o creștere îngrijorătoare, alergiile alimentare reprezintă reacția imunologică a organismului la unele alimente. Se pot manifesta prin urticarie, edem (umflare) la nivelul feței, limbii, gâtului, extremităților, simptome respiratorii (respirație șuierătoare, tuse, senzație de apăsare la nivelul pieptului), simptome digestive (crampe și dureri abdominale, vărsături, diaree), simptome cardio-vasculare (amețeli, durere de cap și senzație de leșin). În cazurile grave se instalează șocul anafilactic, iar acesta, dacă nu se intervine rapid, poate duce la deces.

Alergiile alimentare, tot mai frecvente

Medicii sunt îngrijorați nu doar de creșterea numărului de alergii alimentare, ci și de lărgirea paletei de alimente la care oamenii sunt alergici. Conform OMS, în urmă cu câteva decade, erau prezente alergii la trei mai grupe de alimente: lapte, fructe de mare și arahide. Acum, vorbim și  despre alergii la ou, soia, gluten, nuci și alte fructe oleaginoase, pește etc.

Recomandări

Ora ideală pentru ultima masă. Ce riscuri există dacă mănânci prea târziu

Care este singura carne bună pentru creier, potrivit medicului neurochirurg Vlad Ciurea

Sănătatea intestinală este afectată și de antibiotice, dacă sunt administrate timp îndelungat și mai ales în copilărie. Conform statisticilor, în acest caz, crește semnificativ predispoziția la alergii alimentare.

Ce putem face pentru a le preveni?

Medicii vorbesc despre o „fereastră de oportunitate” care se deschide imediat după înțărcarea copiilor. Cercetările arată că introducerea timpurie în alimentație a produselor cu înalt potențial alergen scade riscul de a dezvolta alergii alimentare chiar și cu 80%.

„Este vorba despre antrenarea sistemului imunitar, despre expunerea lui la cât mai multe alimente, pentru a le recunoaște și tolera. Acest lucru trebuie făcut până la 3 ani, pentru că de la această vârstă e configurat și nu prea mai poate fi influențat”, spune medicul.

La vârsta adultă ne întâlnim cu alergii alimentare în special ca reactivitate încrucișată cu aeroalergeni (de exemplu, acarieni-fructe de mare, polen-fructe, polen-condimente etc.).

Este important la adult să le diferențiem de intoleranțe. „Alergia e o reacție imună, intoleranța este o reacție digestivă, aceasta e principala deosebire. Apoi, alergia poate fi imediată sau întârziată și se declanșează chiar și la cea mai mică cantitate din alergenul consumat, intoleranța apare după ce consumăm mai mult din alimentul care ne face rău. Și simptomele sunt mai ușoare, în cazul intoleranței – greață, indigestie, arsuri, crampe, flatulență, diaree, uneori și dureri de cap sau chiar erupții cutanate. Indiscutabil, alergia este mult mai periculoasă și necesită intervenție medicală rapidă, pentru că există riscul de deces. Sfatul meu este să vă prezentați însă la medicul alergolog în cazul alergiei alimentare și bineînțeles la gastroenterolog, în cazul intoleranțelor digestive”, explică dr. Irina Bordeianu.

Foto: shutterstock