Cel mai adoptat stil de alimentație din lume – fastingul – reprezintă un real pericol pentru sănătatea noastră, avertizează specialiștii. Un studiu în acest sens arată că slăbim în kilograme, dar reducem dramatic rezistența mușchilor inimii.
Fastingul este o dietă care implică alternarea între perioade de alimentație și perioade de post. Scopul acestei diete nu se concentrează neapărat asupra tipurilor de alimente consumate, ci asupra programului de alimentație.
Fereastra de masă de opt ore a fost asociată cu o mortalitate cardiovasculară mai mare în rândul populaţiei generale, precum şi al celor care aveau boli cardiovasculare preexistente sau cancer, arată un studiu în această direcție.
Citeşte şi: Veste șocantă! Postul intermitent (o dietă populară și în România) ar putea crește riscul de boli de inimă
„Problema se pune pentru că noi privim problema la mod general și nu ținem cont de particularitățile fiecăruia. În condițiile în care facem un repaos alimentar prelungit, generăm un stres suplimentar pe organism, care practic descarcă hormoni de stres precum cortizolul, precum adrenalina care au efect de suprastimulare a sistemului cardiovascular.
Și în contextul în care suntem un popor îmbolnăvit, ca să spunem așa, pentru că avem o expunere destul de mare la factori de risc (fumat, sedentarism, alimentație inadecvată, consum de alcool), stresul acesta generat suplimentar de hormonii care se descarcă prin repaosul alimentar poate dea peste cap inima noastră și să genereze efecte cardiovasculare adverse”, a declarat Dr. Ștefan Bușnatu, medic cardiolog în cadrul Știrilor KanalD.
În completare, medicul a venit și cu o altă variantă de regim, care să nu fie fasting, dar care să funcționeze totuși pentru topirea kilogramelor.
„Întotdeauna moderația e cheia și dacă suntem în situația în care ne propunem un stil de viață sănătos, ne propunem să avem niște schimbări în atitudinea noastră, schimbări care să fie persistente și care să dureze ani de zile, în principiu repaosul alimentar ar trebui să fie pe perioada somnului și aici discutăm de 8-9 ore de odihnă pe noapte.
În rest, pentru alimentație și pentru a ne asigura că avem și nutrienții de care avem nevoie și nu doar macro-nutrienți (zaharuri, grăsimi, proteine), trebuie să avem în vedere că trebuie să avem și mineralele necesare pentru organism și vitaminele care catalizează toate procesele de funcționare din corp. Și în condițiile acestea, mesele mai reduse la nivel de cantitate, dar mai dese cu siguranță ne ajută să avem un sistem cardiovascular bun și totodată să nu avem dezechilibre gastro-intestinale care sunt extrem de frecvente în zilele noastre din cauza alimentației grele”, a încheiat Dr. Ștefan Bușnatu.
FOTO: Shutterstock