Arheologii din Suedia au făcut o descoperire impresionantă: mormântul unui bărbat extrem de înalt, îngropat alături de sabia sa. Se crede că acesta ar fi fost un nobil care a susținut uniunea dintre Danemarca, Suedia și Norvegia, cunoscută sub numele de Uniunea de la Kalmar.
Sabia, care măsoară peste 1,3 metri, pare să fi fost încrustată cu un metal diferit pentru a forma mici cruci creștine. Johan Klange, arheolog cu Halland Cultural Environment, a declarat pentru Live Science că sabia este un indicator al statutului înalt al bărbatului îngropat.
Bărbatul din mormânt avea o înălțime de aproximativ 1,9 metri. Este o statură impresionantă pentru începutul secolului al XVI-lea, când înălțimea medie a bărbaților în Suedia era de circa 1,65 metri. Mormântul său a fost găsit în cadrul excavațiilor de la „Lilla Torg” (Piața Mică) din centrul orașului Halmstad, situat pe coasta de vest a Suediei, aproape de Danemarca.
Mormântul a fost descoperit în timpul unor excavații. Sabia găsită alături de bărbat era singurul obiect funerar din cele 49 de morminte descoperite la fața locului, sugerând că acesta era un membru al nobilimii înalte.
Arheologii cred că bărbatul a fost un susținător bogat al Uniunii de la Kalmar, uniune în care un singur rege a condus Suedia, Danemarca și Norvegia între aproximativ 1397 și 1523. Johan Klange a menționat că se presupune că bărbatul avea proprietăți atât în Suedia, cât și în Danemarca, și că oamenii ca el deveniseră foarte influenți. Mormântul a fost găsit în decembrie, în interiorul bisericii conventului, ceea ce sugerează că bărbatul și alte două persoane îngropate în apropiere (un bărbat și o femeie) erau membri ai unei familii nobile din regiune. Analizele ADN ale oaselor vor investiga dacă cele trei persoane erau înrudite.
Sabia va fi analizată în continuare. Deși este din fier, un material predispus la rugină, aceasta este bine conservată, cu excepția unei rupturi aproape de mâner, posibil cauzată de lucrările rutiere din anii 1930.
Descoperirea acestui mormânt oferă o privire valoroasă asupra unei perioade tumultuoase din istoria nordică, când Uniunea de la Kalmar încerca să contracareze influența Ligii Hanseatice.
Harald Gustafsson, istoric la Universitatea Lund din Suedia, a explicat că Uniunea de la Kalmar era o „uniune personală” sub același monarh, în care fiecare regat își păstra propriile legi și instituții. Însă uniunea a fost marcată de conflicte, culminând cu „Baia de Sânge din Stockholm” din 1520, unde regele Christian II a executat aproape 100 de adversari.
Această descoperire aduce la lumină nu doar viața unui nobil puternic din acea epocă, ci și tensiunile și schimbările majore din istoria Scandinaviei medievale.
Sursă foto – microgen / Envato