Maria Cuțarida-Crătunescu: Pioniera feminismului medicinal care a rămas neînvinsă în fața prejudecăților. O viață trăită în slujba femeilor și copiilor

Maria Cuțarida-Crătunescu a fost o figură emblematică în istoria medicinei românești, marcând un punct de cotitură în cariera medicală a femeilor din țară. Ea a fost nu doar prima femeie medic din România, ci și prima femeie doctor în medicină, având o carieră ce a înfruntat și sfidat prejudecățile vremii.

Primii pași și studiile în străinătate

Născută la 10 februarie 1857, la Călărași, Maria Cuțarida-Crătunescu a demonstrat de la o vârstă fragedă o ambiție și determinare remarcabile. Într-o perioadă în care femeile abia dacă absolveau opt clase și nu aveau drept de vot, Maria a reușit să urmeze liceul la Școala Centrală din București și apoi să își continue studiile la Facultatea de Medicină din Zurich. Din cauza barierelor lingvistice, s-a transferat la Universitatea din Montpellier, unde și-a susținut teza de licență în limba franceză și și-a completat stagiul de pregătire pentru doctorat la Paris.

Obstacolele pe care Maria Cuțarida-Crătunescu le-a întâmpinat în România

După obținerea doctoratului în 1884, cu teza „Despre hidroree și valoarea ei semiologică în cancerul corpului uterin”, Maria s-a întors în România, unde și-a echivalat diploma și a primit calificativul „magna cum laude”. Cu toate acestea, a fost respinsă de multe ori la concursurile de promovare, inclusiv la Spitalul Brâncovenesc, unde a solicitat un post de medic secundar la serviciul de „boli ale femeilor”. În loc, i s-a oferit un post de profesoară de igienă.

Recomandări

Ora ideală pentru ultima masă. Ce riscuri există dacă mănânci prea târziu

Care este singura carne bună pentru creier, potrivit medicului neurochirurg Vlad Ciurea

Persistând în eforturile sale, Maria a reușit să obțină un post de medic secundar la Spitalul Filantropia din București în 1885, unde oferea consultații gratuite. În ciuda succeselor sale profesionale, prejudecățile de gen au continuat să-i împiedice avansarea.

În perioada 1885 – 1898, Maria Cuțarida-Crătunescu s-a dedicat îngrijirii muncitoarelor de la Fabrica de Tutun din București, îngrijind circa 2.000 de femei. A continuat să activeze voluntar la Spitalul Filantropia și a devenit șefa catedrei de igienă a Azilului „Elena Doamna” în 1886.

În 1894, a protestat vehement împotriva deciziei Eforiei Spitalelor de a modifica profilul secției de ginecologie în chirurgie ginecologică, dar fără succes. Așa că s-a concentrat pe activitatea medico-socială, punând bazele organizațiilor „Leagănul” și „Societatea Materna” pentru ocrotirea copiilor nevoiași și înființând prima creșă internă din România în 1899.

Pionieratul în mișcarea feministă

Maria Cuțarida-Crătunescu a fost o activă militantă feministă, participând la Congresul acțiunilor feministe de la Paris în 1900, unde a prezentat lucrarea „Le Travail de la femme en Roumanie”. Ea a fost un pilon al mișcării feministe în România, fiind invitată la diverse congrese internaționale de profil, unde a promovat dezvoltarea conceptelor de protecție a copilului și a muncii intelectuale a femeilor.

Din cauza problemelor de sănătate, Maria Cuțarida-Crătunescu s-a retras din activitatea medico-socială după Primul Război Mondial. S-a stins din viață la 16 noiembrie 1919, la doar 62 de ani, lăsând în urmă o moștenire de necontestat. Tenacitatea și dedicarea sa rămân un exemplu inspirator pentru toate femeile care luptă pentru drepturi egale și recunoaștere profesională.

Sursă foto – Shaiith  / Envato