Recunoașterea faptului că ești stresat și ai nevoie de relaxare este un prim pas important spre îngrijirea de sine. Totuși, încercarea de a găsi modalități de a te destresa poate, paradoxal, să adauge și mai mult stres în viața ta, conducând la un efect contraproductiv numit „stresslaxing”. Acest fenomen poate declanșa un ciclu vicios de anxietate crescută și îngrijorare.
Dr. Michael Schirripa, psihiatru, gazda unui podcast și autor al romanului „Mindhunt”, explică termenul „stresslaxing” ca fiind experiența persoanelor aflate într-o stare de anxietate sau stres, care încearcă să se calmeze și să se relaxeze, forțându-se să ia o pauză. Însă, în loc să se relaxeze, acestea devin și mai anxioase, îngrijorându-se de cât de bine sau eficient reușesc să se relaxeze.
Deborah Serani, Psy.D., profesor la Universitatea Adelphi și autor al cărții premiate „Living with Depression”, precizează că termenul clinic pentru „stresslaxing” este anxietatea indusă de relaxare. Studiile sugerează că persoanele care deja se confruntă cu anxietate generalizată sau cu gândire excesivă sunt mai predispuse la „stresslaxing”. Aceste persoane pot experimenta atacuri de panică și chiar depresie, deoarece nu pot să se relaxeze liber.
Dr. Schirripa explică faptul că creierul nostru, în special amigdala, este mereu în căutarea pericolelor, ceea ce face ca relaxarea forțată să fie dificilă. Oamenii care trăiesc cu anxietate, îngrijorare și ruminații au dificultăți în a controla gândurile, ceea ce le face și mai greu să se relaxeze.
Presiunile externe, precum munca, studiile, familia și alte angajamente, pot face ca oamenii să se simtă mereu „în priză”. Serani observă că granițele dintre timpul de lucru și timpul liber nu mai sunt clare, ceea ce face dificilă crearea unui timp de relaxare.
Pe de altă parte, dinamici interne, cum ar fi nevoia de a rămâne activ și lipsa permisiunii de a încetini, contribuie și ele la dificultatea de a te relaxa. Persoanele se tem că, dacă se relaxează, vor fi plictisite sau vor trebui să se concentreze prea mult pe gândurile sau sentimentele lor interne.
A simți stres pe termen lung poate cauza hipertensiune arterială, atacuri de cord, accidente vasculare cerebrale, oboseală, ulcere, dureri de cap, dureri de spate, dificultăți de concentrare și iritabilitate.
„Depresia și anxietatea pot crește, la fel ca și dificultățile sociale, relaționale și interpersonale, dacă nu ne oprim să ne bucurăm de viață”, spune Serani.
Dr. Natalie Christine Dattilo, psiholog clinician și fondator al Priority Wellness, sugerează că relaxarea nu este o activitate pasivă și necesită practică regulată pentru a experimenta pe deplin efectele sale benefice. Relaxarea nu înseamnă doar „deconectare”, ci un proces activ menit să declanșeze răspunsul de relaxare, opusul răspunsului „luptă sau fugi”.
Stabilește granițe între muncă și viața de acasă: Deconectează-te de la tehnologie seara și prioritizează îngrijirea de sine.
Practică metoda de relaxare Benson: Stai într-o poziție confortabilă, închide ochii, relaxează-ți mușchii și respiră încet timp de 20 de minute.
Concentrează-te pe o listă de „realizări”: Gândește-te la ceea ce ai realizat deja pentru a te bucura de momentele de succes.
Meditează timp de 5 minute: Chiar și câteva minute de respirație profundă și liniște pot îmbunătăți funcționarea mentală și fizică.
Tehnica „5,4,3,2,1”: Redu anxietatea identificând 5 lucruri pe care le vezi, 3 lucruri pe care le auzi, 4 lucruri pe care le atingi, 2 lucruri pe care le miroși și 1 lucru pe care îl guști.
Relaxarea eficientă necesită practică și intenție. Recunoașterea și abordarea corectă a stresului pot ajuta la prevenirea efectului de „stresslaxing” și la îmbunătățirea stării generale de bine.
Sursă foto – peus80 / Envato